Nostalgii de toamnă
Înaltă sferă din inima pădurii,
se revarsă aspru peste vară,
brațele deschise şi înfrunzite,
oferă veşmântul pentru iarnă!
Pleacă păsările în pribegie,
copacii plătesc din bogăție,
soarele tânguie nemângâiat,
doar vântul rece e împărat!
În inima pădurii pleacă jivinele,
pământul le îngăduie pe toate,
pătrunde o rază de hibernare,
dorul de lumină mă împarte!
Nu-mi cântă ploaia cernita,
nici cenuşiul din cer coborât,
vreau chilimbarul frunzeklor,
soarele ce prin ele m-a privit!
Izvorul ce raza odihneşte,
legănarea frunzelor gătite,
drumeț în parfum de amintiri
în suflet să-mi fie primenite!
Înaltă sferă în inima pădurii
du-mă pe urma păsării-n zbor,
pe urma razei de soare-n frunziş,
pe urma vindecătoare de dor!
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook