Castrul roman de la Titeşti (jud. Vâlcea).

       Comuna Titeşti este situată în partea de nord-est a judeţului Vâlcea şi are ca vecini: la sud şi est – comuna Perişani la nord – comuna Boişoara şi la vest – comuna Racoviţa. Castru roman a fost construit probabil între secolele II-III d.Hr. așa cum spunea  arheologul D. Tudor. Ca alte obiective turistice din satul Titeşti amintim: Cimitirul Eroilor din primul război mondial, 1916-1918  și Biserica “Sfinţii Voievozi” construită în anul 1761.

      “Lagărul, destul de bine conservat, se găseşte pe Dealul Cazanului la 700 m S de sat, între pâraiele Barbului şi Satului. S-a săpat parţial de Tocilescu cu Polonic (în anul 1894), dar a rămas complet necunoscut. El a fost ocupat de mici detaşamente trimise de garnizoanele de la Racoviţa şi Copăceni. După sistemul de construcţie se vede că fi fost ridicat sub Hadrian.”[1]

     “Are formă dreptunghiulară (34,70 x 54,75 m), rotunjit la colţuri şi orientat cu porta praetoria spre E. Pe trei părţi este flancat de râpe. Misiunea lui era de a opri un atac în bazinul Titeştilor şi spre Olt. Zidul exterior e gros de 1,50 m; n-are turnuri la colţuri şi porţi şi nici val în interior. Valul (ca la Copăceni şi Bivolari) era înlocuit printr-un pod de lemn aşezat pe picioare de zid, dispuse din cinci în cinci metri şi de mărimea 1,00x 1,50 m. Pe laturile lungi erau şapte, pe cele scurte patru. Avea numai porţile pretoriană şi decumană: prima largă de 2,80 m şi străjuită prin doi stâlpi mari de cărămidă (lungi de 2,50 m şi laţi de 1,20 m), a doua largă de 3,10 m şi cu stâlpi mai mari (1,50 x 4,40 m). Pretoriul e la 29 m depărtat de poartă decumana şi 19 m de pretoriană. E cel mai mic pretoriu cunoscut în Oltenia, având mărimea 9,60 x 5,50 m. Curtea cu sala sacră formează o încăpere comună de mărimea 4,20 x 5,60 m, cu o mică intrare. Mai are în fund alte două mici încăperi (1,70 X 2,50 m), una cu uşa ce dă în afară (largă de 1m). Construcţia lagărului s-a făcut cu piatră, cărămidă şi chirpici. În interior s-au aflat puţine obiecte mărunte şi nici un monument scris (aceasta şi prin faptul că nu s-a săpat în întregime). El a fost ocupat de mici detaşamente trimise de garnizoanele de la Racoviţa şi Copăceni. După sistemul de construcţie se vede a fi fost ridicat sub Hadrian. Dintre construcţiile interioare nu s-a păstrat decât cţădirea pretoriului, aflată la 19, 60 m depărtare de poarta estică şi la 29 m de cea vestică, măsurând 7, 90 m pe laturile de nord şi de sud şi 4 m pe laturile de est şi de vest.”[2] Din nefericire nu dispunem de imagini cu stadiul de conservare al castrului de la ultimele cercetări făcute de Cr. M. Vlădescu însă pe viitor va fi în atenția redacției noastre.

Ionel Cioabă, 28 aprilie 2014


[1] Tudor D., Oltenia Romană, Ed. Academiei Române, ediția a III-a revizuită și adăugită, București 1968, p. 314

[2] Cr. M. Vlădescu, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Craiova, 1986, p. 66- 67


  • Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
  • Contactați-ne oricând.
  • Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
  • Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservatorContează pe ȘTIRI ce contează!