NIMENI NU ESTE PERFECT?  — La voi! 

  Natura e perfectă! Aceasta e o axiomă. Abordarea dată: „Nimeni nu este perfect.” are scopul de al ţine pe om în munciună, în retardare intelectuală. Spune-i creştinului, iudeiului sau musulmanului acest lucru: Dumnezeu nu este perfect deoarece creaţia Lui, omul, nu e perfect, de asemenea. Sună bine? 

Mda! Nu sunt perfecţi toţi oamenii.Cauza: La momentul ieşirii omului din natură zidarii au abandonat o piatră triunghiulară fundamentală de la temelia cunoaşterii universale. 

Ipoteza: Din fundamental cunoaşterii universale lipseşte un segment important DE CUNOŞTINŢE. Unii oameni simt asta. Există un dor nemărginit de a şti, de a cunoaşte tot, de a fi satisfăcut de o viaţă paşnică, de o iubire infinită, dar….

Intuiţia spune, omul vrea, dar, raţiunea nu poate. E slabă. 
Teoria cunoaşterii ştiinţifice (Epistemologia), cea de la şcoala, e singură ca şi un copil orfan făcut din flori, de Ştiinţă, – o mamă răutăcioasă, FEMEIE DESFRÂNATĂ călare pe FIARA ROŞIE a revoluţiilor (vezi în “Apocalipsa” lui Ioan Teologul). Viaţa, chipurile, e luptă! 

Epistemologia e o teorie relativă, o faţadă artificială cu umbre lungi. Semnele ei apocaliptice le vedem clar, ne arată la faptul că a venit Seara. Dar, mai avem puţin timp. Avem o veste bună. 

Oricum, sa găsit pereche pentru Epistemologie! Sora ei, e Teoria ştiinţifica a cunoaşterii (Trilectica).E o Teorie a complementarităţii, a asemănrii, a atracţiei dintre oameni, a iubirii. Viaţa e Iubire! 

Numai că omul moden e derutat, încurcă iubirea cu dragostea. Sau, şi mai mult, cu instinctul sexual. E foarte greu de admis că dacă, viaţa e luptă, stânga se bate cu dreapta, apoi între ele există un echilibru al forţelor, o energie, care nu ucide părţile, ci le modifică, le crează, le perfecţionează. Pentru că dacă ai biruit CONTRADICŢIA, ce Erou mai ieşti şi D-ta? Ai ucis!

Da! E greu de admis, că echilibrul dintre cele două contrarii poate trece de la contradicţie la asemănare, atracţie, complementaritate. Iubirea, oricum, e starea general, armonioasă a Universului, iar dragostea e pământească. Dragostea e o relaţie umană social manifestată, anunţată. Altă definiţie a dragostei nu mai este, pentru ceea ce e social şi intim se află pe părţi, maluri opuse. Nimeni nu vrea să-şi afişe structura intimităţii sale. Doar, homosxualii.

Există, piatra abandonată de la căpătâiul cunoştinţelor voastre, imperfecţilor! E cheia generală a cunoştinţei, Triada: 1-0-1; contradicţie-0-complementaritate; respingere-0-atracţie; social-0-intim; perfect-0-ideal; morală-0-etică, iubire-0-dragoste; instinct-0-sex, etc. Toate aceste perechi de cuvinte sunt derivate de la primele noţiuni de bază, echilibru universal: general-0-particular. Zero e centrul echilibrelor, intelectul, capaciatate de a trăi, gându spaţial. Această cheie, 1-0-1, e un duh uman, intelect comun care se dezvoltă, aici, pe Facebook. Dacă, nu am accepta Triada, 1-0-1, împreună, avântaţi în discuţii şi meditaţii despre structura pocită a limbilor lumii, folosind doar, Epistemologia, am putea merge pe un drum spre nicieri. Şi aşa, şi mergem.

Mau simplu – spre moarte! Oamenii bogaţi îşi caută déjà în cosmos alte planete pentru viaţă, pentru că planeta Pământ degrabă va fi poluată complet. Ei nu mai cred în noi, şi nici nu vor să investească în oameni. Mai sugur e, să investeşti în rachete şi arme de ucidere în masă. Omul nu se poate schimba, e acelaşi animal ca altele. Şi mai rău: are un creier mai dezvoltat, încăpăţinat, incompatibil cu alte creiere umane şi de aceea, e iposibil de a fi progranat la acelaşi numitor comun, 1-0-1, pentru că el (“excellent” fiind), Nu Vrea. Nu vrea perfecţiunea comună, de pe vale, cea din echilibrele sociale, libere şi democratice, ci o vrea pe cea particulară, de pe munţi, din noapte, în ascundere, în taină şi corupere.

Astăţi, oamenii moderni tot mai greu şi mai greu pot să cunoască perfecţiunea. În acest val gigantic de cunoştinţe noi, omul se rătăceşte, aiureşte. De tineri, îşi găsesc viaţa “plictisitoare”.Deseori, pleacă din viaţă trântindu-ne uşile, ne iau cu ei şi pe noi, fără să ne întrebe (sinucideri, terrorism, războaie). 
Perfecţiunea promisă de Dumnezeu n-a fost atinsă. Cauza, cu sigurană e în instrumentul cunoaşterii, cifrele, cuvintele şi legile, pe care le foloseşte metodic (“consecvent”) omul „deştept”. Aici, e nevoie de a aplica Raţiunea. Structura cunoştinţelor. Aşa, calea spre perfecţiune se deschide. Şi atunci, cine e cel, care poate sta în calea Raţiunii? Oare nu mândria, egocentrismul, tradiţia “sfinţilor părinţi” neînţeleasă de omul desfătat, desfrânat de industria modernă? 
La voi, perfecţiune nu e! 
La noi, pe pagina facebook „Conştiinţa planetară e în criză”, oamenii sunt perfecţi!

Victor Deleu, 28.02.2018

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook