Foto: magazincritic.ro

Lăcrimioara Iva

Ce este poezia? Un om trist care ascunde suferințe profunde în adâncul sufletului său, suferințe pe care prin harul său le aduce la suprafață și le face să sune ca un cântec de vioară!
Ce este poezia? Acele momente îndoliate când privești spre cer și privindu-l îți vine o stare de pace, iar inima îți zice că tu ești făcut pentru lumină!
Poezia Mihaelei CD este binecuvântare și chin, o rugăciune „în versuri strop cu strop”, un crez îndeplinit, o romanță „pictată cu ceară-n stropi de dor” pentru oameni și îngeri!
Asemenea bunicii sale, poeta „pune multă pasiune în tot ceea ce face”, „este atentă și minuțioasă și parcă perfecțiunea caută.”
Neputându-și vedea părinții de Sărbători, le făcea acestora…cântări:
„Prin fir de telefon eram colindători”
Din partea lui Moș Crăciun, poeta nu vrea cadouri ci doar o magie, să-și vadă părinții care au plecat în cer:
„Te-ntrebi care-i magia și ce aș vrea să am?
Dori-mi-aș chipurile lor să văd cu mare drag
Așa ca-n alte sărbători când fericiți eram
Să îmi surâdă și să-mi lumineze al viselor șirag…”

Poeta își pune multe întrebări existențiale:

„De ce se naște o furnică
Se zbate cât este de mică
Dac-ai știut că n-are multe zile
Și poate fi strivită-ntr-o clipită?”

„Ce-i clipa?…
Este infinitul,
Momentul între viață și vecie
Ce schimbă tot…
Ce-a fost…ce va să vie…”

Poezia Mihaele CD este o poezie prelinsă dintr-un preaplin sufletesc:

„Dă-mi tot ce grăbit am trăit și-am vândut
Și cântecul fericirii ce undeva l-am pierdut”

A accepta realitatea este una dintre marile victorii ale omului Mihaela CD:

„Cu toții mai avem în viață
Și ani mai buni, și ani mai răi
Nu poți să îi alegi ca-n piață
I-accepți cum vin, că-s anii tăi”

Da! Timpul este vindecător, însă… poetei îi este greu să îi vină de hac:

„Nici de dorm, nu pot să mă relaxez,
Și-oricâte planuri vreau să-mi fac,
Timpului tot nu pot să-i vin de hac
Și am senzația că viața mi-o scurtez.”

La un moment dat toți copii vor deveni adulți, însă…puțini adulți vor reuși să rămână copii. Mihaela CD a reușit! Nu și-a pierdut inocența. De fapt, ioncența este și unul dintre atuurile acesteia în lupta cu timpul! Poeziile scrise pentru…„buburuze”, una dintre buburuze fiind fiica autoarei, sunt poezii-mărgăritar: „O mititică buburuză”, „Filamentele sufletului”, „Comoara tăticului”, „Există Moș Crăciun!”…


„Dansul ploii”, „Magia florilor de cireș”, „Lăcrimioare, bună dimineața!”, „Visul steluțelor de mare”…sunt câteva poezii prin intermediul cărora Mihaela CD ne oferă emoții puternice, natura fiind cel mai interesant și mai rar spectacol la care putem fi martori.

Ce reprezintă nostalgia pentru fiecare dintre noi? Ce reprezintă nostalgia pentru Mihaela CD?
Este de fapt un sentiment universal, care este tradus aproape în toate limbile: saudade pentru portughezi, anoranza pentru spanioli, homesickness pentru englezi, nostalgia pentru italieni și așa mai departe.
Nostalgia este durerea cauzată de dorința de a se întoarce într-un loc îndepărtat în spațiu sau timp, regretul pentru locurile copilăriei, pentru o persoană iubită care a murit sau pentru o perioadă care a trecut și nu se va mai întoarce: copilărie, tinerețe, o perioadă în care erai deosebit de fericit.
Mihaela CD este nostalgică după „anii pruncuți”:

„Desculță s-alerg în nisipul ud spălat de val
Să-mi cânte vântul cald, ușor prin plete”

„N-aveam internet și telefoane
Desculți ne jucam prin frunziș
Și pe-ogradă ne făceam cabane
Din crengi și frunze, ascunziș”

„Lăutarul ne-nveselea cu rime
În cântece pe strunele-i divine
Avea melodii diverse, adunate
De râs și plâns, pe comandate”

„Desprins din basme-mi pare acum bunicul
Cu ai săi ochi blânzi și cu chipu-i așezat
Din pipa-i lungă aburea în cercuri timpul
Cu vorba-i rară, gravă și cu tonul apăsat”

Viața de cuplu a Mihaelei CD i-a oferit și îi oferă momente fantastice, distractive și interesante.
În ciuda numeroaselor schimbări culturale din ultimii ani, găsirea cuiva care ne iubește rămâne unul dintre obiectivele principale ale vieții noastre. Ești norocos să trăiești cu cineva cu care să iubești și să împărtășești totul, de la momente de bucurie până la cele mai dificile. Atunci când suntem legați de o persoană care este dispusă să facă toate acestea, trebuie să ne amintim să nu-l lăsăm niciodată să scape. Mihaela CD este o norocoasă din acest punct de vedere. Norocos este și soțul acesateia. Sunt o pereche care își continuă zborul…aripă la aripă și nu o fac oricum, ci o fac cu demnitate, inteligență, entuziasm…

„Eu știu că-mi ești alături și-mi vei fi
În veci cât vom avea a vieții licărire
Și chiar ș-apoi în veșnicie miaș dori
Să-mi fii tot partener și-n nemurire”

„Nu-ți pot promite câmpia veșnic verde
Dar îți promit că vom păstra amândoi
Înmugurirea fragedă ce nu se pierde
Și-o s-o găsești întotdeauna vie-n noi.”


Multe dintre poeziile autoarei își croiesc un drum sigur spre inima cititorului: „Viața nu-i decât o stație”, „Judecător fără drept”, „Comerciant de iluzii”, „Prețul iubirii”, „Pedeapsa la fericire”…


Cele mai frumoase sfaturi primite de un copil sunt cele primite de la mama acestuia.
Mama îl învață să zboare fără aripi. Se poate zbura cu vise. Visele pot deveni aripi!
Mihaela CD are vise și zboară!
Este meritul mamei sale.
Zborul Mihaelei CD este un zbor elegant:

„Eleganța stă cuibărită-n tăcere și în modestie
Se află și-n binele pe care, altora l-ai presărat
Desigur, foarte elegantă, poți fi și cu pălărie
Doar de-ai învățat cum s-o porți cu adevărat.”

Sensul vieții este să-ți găsești harul. Scopul vieții este de a-l folosi pentru a înfrumuseța clipa celuilalt.
Mihaela CD și-a găsit „menirea-n vers, să împărtășească prin versuri ardoarea și trăirea.”
În lumea acesteia e multă poezie, cerul său este colorat în fantezie și nu ai cum să refuzi invitația poetei de a-ți atinge sufletul cu o lacrimă de dor.
Cine ar vrea să piardă ocazia de-a cunoaște starea de beatitudine! Nimeni!


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns