Un studiu publicat de Universitatea Hamburg concluzionează că pandemia își are originea într-un accident de laborator de la Institutul de la Wuhan

Coronavirusul provoacă o criză globală de mai bine de un an. Într-un studiu, specialistul în nanotehnologie Prof. Dr. Roland Wiesendanger de la Universitatea din Hamburg face lumină asupra originii virusului. El ajunge la concluzia că atât numărul, cât și calitatea dovezilor sugerează un accident de laborator la Institutul Virusologic din orașul Wuhan ca fiind cauza pandemiei actuale, se arată într-un material publicat pe siteul Universității Hamburg şi citat de R3Media.

Reamintim că această ipoteză a fost exprimată și de un medic român din Câmpina, transmite R3Media.

Studiul a fost realizat din ianuarie 2020 până în decembrie 2020. Se bazează pe o abordare științifică interdisciplinară, precum și pe cercetări ample folosind diverse surse de informații. Aceasta include literatura academică, articole în presa scrisă și online și comunicarea personală cu colegii internaționali. Nu oferă dovezi științifice riguroase, dar oferă indicii numeroase și serioase:

• Spre deosebire de epidemiile anterioare legate de coronavirus, cum ar fi SARS și MERS, nu a fost identificată nicio gazdă intermediară care să permită transmiterea agenților patogeni SARS-CoV-2 de la lilieci la oameni până în prezent, adică cu mult peste un an de la izbucnirea pandemiei actuale. Prin urmare, teoria zoonozei ca posibilă explicație a pandemiei nu are nicio bază științifică solidă.
• Viruşii SARS-CoV-2 se pot cupla surprinzător de bine la receptorii celulelor umane și pot pătrunde în celulele umane. Acest lucru este posibil datorită domeniilor speciale de legare a receptorilor celulari conectați la un loc special de clivaj (furină) al proteinei vârf (spike) coronavirus. Ambele proprietăți prezente simultan erau necunoscute anterior în coronavirusuri și indică o origine non-naturală a agentului patogen SARS-CoV-2.
• Liliecii nu au fost oferiți la piața de pește suspectată din centrul orașului Wuhan. Cu toate acestea, Institutul Virusologic al orașului Wuhan are una dintre cele mai mari colecții din lume de agenți patogeni de lilieci, care provin din peșteri îndepărtate din provinciile sudice ale Chinei. Este extrem de puțin probabil ca liliecii să se fi îndreptat în mod natural spre Wuhan de la această distanță de aproape 2.000 km și apoi să declanșeze o pandemie globală în imediata vecinătate a acestui institut virologic.
• Un grup de cercetare de la institutul Virusologic din orașul Wuhan a efectuat manipulări genetice asupra virusurilor corona timp de mulți ani, cu scopul de a le face mai contagioase, periculoase și mortale pentru oameni. Acest lucru este dovedit de numeroase publicații din literatura de specialitate științifică.
• Deficiențe semnificative de siguranță au existat în institutulVirusologic din orașul Wuhan chiar înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, ele fiind documentate.
• Există numeroase indicații directe ale unei origini de laborator pentru agentul patogen SARS-CoV-2. Se spune că un tânăr om de știință de la institutul Virusologic din Wuhan a fost infectat mai întâi. Există, de asemenea, numeroase indicații că agentul patogen SARS-CoV-2 s-a răspândit din institutul virologic din orașul Wuhan și nu numai din octombrie 2019. Există, de asemenea, indicii ale unei anchete corespunzătoare a institutului Virusologic de către autoritățile chineze în prima jumătate a lunii octombrie 2019.

„Actuala pandemie de coronavirus nu domină doar titlurile actuale, ci ne va ține ocupați mulți ani – nu în ultimul rând datorită efectelor sale sociale și economice. Tratarea și gestionarea crizei Corona a stat în mod firesc în prim-planul subiectelor din politică și mass-media timp de luni de zile. Cu toate acestea, examinarea critică, bazată pe știință, a problemei originii pandemiei actuale este de o mare importanță, deoarece numai pe baza acestor cunoștințe se pot lua măsuri de precauție adecvate pentru a menține probabilitatea apariției unor pandemii similare în viitor la un nivel cât mai scăzut posibil”, spune prof. dr. Roland Wiesendanger.

Studiul a fost finalizat în ianuarie 2021 fiind inițial distribuit și discutat în cercurile științifice. Scopul publicației este de a stimula o discuție amplă, în special în ceea ce privește aspectele etice ale așa-numitei cercetări privind „câștigul funcției” (gain of function), care face ca agenții patogeni să fie mai contagioși, periculoși și mortali pentru oameni. „Acest lucru nu mai poate fi doar o problemă pentru un grup restrâns de oameni de știință, ci trebuie să devină urgent subiectul dezbaterii publice”, a spus autorul studiului.

Foto: uni-hamburg.de/en

Studiul poate fi consultat aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook