Concursul interjudețean”Mircea Eliade”, Ediția I, 2014 (1)
Așa cum v-am promis vom publica începând cu această ediție studiile elevilor premianți ai Concursul interjudețean „Mircea Eliade”, ediția I, 2014 și vă vom oferi informații despre elevii participanți (dacă este necesar). Acest mic studiu îi aparține elevei Bordânc Loredana de la Liceul de Arte „C. Brăiloiu” Târgu-Jiu și a obținut premiul III pentru originalitate. Ceea ce este impresionant este faptul această elevă nu este creștin-ortodoxă și este fascinată de arhitectura bizantină fiind totodată printre admiratorii culturii și tradiției românești. De asemeni este pasionată de istorie și a participat la toate concursurile organizate de I.S.J. Gorj unde a obținut de fiecare dată premii importante.
Mănăstirea Triglia
Pe drumurile pustii departe de zumzetul diferitelor zgomote departe de presiunea timpului şi de grija zilei de mâine… undeva într-un loc părăsit şi uitat de lume, unde pasarelele se aud intonând note înalte, melodioase iar vântul melancolic îşi spune monologurile tainice străpungând liniştea copleşitoare se află Mănăstirea Triglia o “biserica modestă care nu mai are decât cei patru pereţi, pe care se află multe fresce, fără valoare artistică (…) zidurile mari stau încă în picioare dar acoperişul lipseşte şi materialele utilizabile au fost luate.”1
Acestea sunt ruinele unui loc fascinant care a fost cândva un “venerabil locaş”. Mergând pe firul istoriei şi întorcând pagină cu pagină din trecutul acestei mănăstiri, observăm amprenta fină lăsată de aceasta cu mult timp în urmă.
“Intemeiată la anul 710, ea a fost reconstruită şi reparată de mai multe ori de-a lungul veacurilor, mai ales în timpurile moderne, în 1777, după ce a fost mistruită de flăcări. După al doilea incendiu, care a avut loc la 1801, a fost refăcută în formă actuală, ca han şi nu a mai fost locuită de o comunitate de monarhi. A devenit mai degrabă un loc de odihnă, unde câteva familii creştine erau fericite să vină să respire aerul curat de la ţară, la umbra acestui venerabil locaş.”2
Mai departe, dând încă o pagină a istoriei Mănăstirii Triglia observăm că “patru stareţi sunt înscrişi în rândul sfinţilor: Sfântul Marcu de la Triglia, Sfântul Teodor cel Tânăr, Sfântul Luca de la Tribună şi Sfântul Ştefan Mărturisitorul. Primii trei sunt numai menţionaţi în sinaxar, fără dată, iar Sfântul Ştefan (…) este cinstit cu o scurtă notiţă: (…)născut după jumătatea secolului VIII, încă din vârsta copilăriei a intrat în viaţa călugărească din Mănăstirea Triglia unde creştea în sfinţenie pe măsură ce creştea cu vârsta. Purtarea sa plină de cuminţenie şi de dreaptă socoteală l-a învrednicit de cinstea de a fi ales egumen. A avut astfel prilejul să formeze în viaţa călugărească timp îndelungat, o mulţime de ucenici.”3
În decursul anilor praful uitării a acoperit multe, dar atunci când răsfoim filele anilor trecuţi şi dăm praful la o parte găsim frumoase mici nestemate care par a fi neînsemnate dar totuşi ele fac parte din istorie iar pecetea lor a rămas în ciuda tuturor vremurilor care au trecut şi va rămâne. Anii trec şi fiecare din noi poate lăsa ceva în urmă, chiar dacă ce facem noi nu va rămâne în istorie, va rămâne undeva în inimi ca nişte ruini care ascund o poveste misterioasă. Nicolae Iorga spunea: ”Taina existenţei umane nu costa în a trăi ci în a şti pentru ce trăieşti.”
Note bibliografice:
Bernadin Menthon“Sfinţii şi Mănăstirile din Olimpul Britaniei”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor- anul 1994, pag. 33
- Ibidem pag. 32-33
- Ibidem pag. 33
- Ibidem pag. 33
Bordânc Loredana, clasa a VIII-a, Liceul de Arte „C. Brăiloiu”, Târgu-Jiu