Mihai Eminescu; La steaua

„La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel cînd al nostru dor
Pieri în noapte-adîncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.” (1)

Foto: wikimedia.org

––––––––––––––––––––––––––

(1) Mihai Eminescu, Poezii-proză literară, vol. I, Ediţie de Petru Creţia, Editura Cartea Românească, 1978, pag. 169