Analiza SWOT a Sistemului de Învăţământ Preuniversitar
1. Delimitări conceptuale
Analiza SWOT (Strengths-Puncte tari, Weaknesses-Puncte slabe, Opportunities-oportunităţi, şi Threats-Ameninţări) îi este atribuită lui Albert S. Humphrey (consultant de management), care a întreprins cercetări la Universitatea Stranford între 1960-1970 , pentru a afla ce planificare corporativă a eşuat. Cercetarea a fost finanţată de revista „Fortune 500” (o revistă ce alcătuieşte topul celor mai bogaţi 500 de oameni din USA).Astfel în această perioadă, echipa de cercetare formată din Marion Dosher, Dr. Otis Benepe, Albert Humphrey, Robert Stewart, Lie Birger, au intervievat 1100 companii şi organizaţii au conceput 250 de chestionare ce au fost completate de peste 5000 directori .
Primul pas în realizarea analizei SWOT a sistemului de învăţământ preuniversitar îl constituie inventarierea calităţilor şi slăbiciunilor interne ale sistemului educaţional, după care se va trece la analiza oportunităţilor şi ameninţărilor externe, factori ce pot afecta sistemul de învăţământ în mod negativ. Pentru culegerea datelor, în vederea realizării unei analize eficiente este necesar ca analiza să se bazeze pe realităţile interne precum şi pe mediul înconjurător, datele fiind culese direct de la cei implicaţi în procesul educaţional sau din rapoartele şi analizele întocmite de către comisiile europene sau experţii naţionali sau internaţionali (personal în realizarea acesteia recomand culegerea datelor direct de la sursă). Analiza SWOT a sistemului educaţional este realizată în scopul de a identifica şi de a atribui factorii (pozitivi sau negativi), astfel având posibilitatea de a face o analiza obiectivă a sistemului actual de educaţie şi dând posibilitatea de a stabili măsurile reglatorii, ţinând cont de realitatea educaţiei româneşti, pentru a eficientiza măsurile ce urmăresc reformarea sistemului de învăţământ.
În cadrul analizei SWOT sunt identificate următoarele aspecte:
• Strengths (Puncte tari) – reprezintă atributele persoanei sau ale firmei care sunt utile în realizarea obiectivelor; pentru identificarea acestora este necesar să se răspundă, în principal la următoarele întrebări:
1. Ce avantaje are sistemul românesc faţa de sistemele europene (cercetare axata în principal pe curriculum, legislaţie, cercetare ştiinţifică etc.)?;
2. De ce resurse dispune (materiale si umane)?,
3. Care sunt aspectele inovative în actualul sistem?,
4. Cum se realizează managementul sistemului de învăţământ (naţional, judeţean, local)?,
5. Cum se realizează evaluarea performanţei acesteia (examene, evaluarea instituţională (acreditarea) şi a resurselor umane)?,
6. Cum se realizează formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice?, etc.
• Weaknesses (Puncte slabe) – reprezintă atributele persoanei sau firmei ce sunt dăunătoare pentru realizarea obiectivelor; pentru identificarea acestora este necesar să se răspundă, în principal la următoarele întrebări:
1. Care sunt dezavantajele sistemului românesc faţa de sistemele europene (cercetare axata în principal pe curriculum, legislaţie, cercetare ştiinţifică etc.)?;
2. Există inovaţie în actualul sistem de învăţământ preuniversitar?
3. Care sunt lipsurile în ceea ce priveşte resursele implicate (umane si materiale)?
4. Managementul sistemului este unul defectuos (la nivel national, judeţean sau local)?
5. Evaluarea performanţei sistemului este eficientă?
6. Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice este de calitate şi produce competenţe reale? Etc.
• Opportunities (Oportunităţi) – sunt condiţii externe ce sunt necesare pentru realizarea obiectivelor; pentru identificarea acestora este necesar să se răspundă, în principal la următoarele întrebări:
1. Ce oportunităţi există pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ preuniversitar?
2. Care sunt tendinţele europene, actuale, benefice sistemului de învăţământ?
3. Sistemul beneficiază de o legislaţie favorabilă?
4. Este bine finanţat? Etc.
• Threats (Ameninţări) – sunt condiţii externe care ar putea fi dăunătoare pentru realizarea obiectivelor; pentru identificarea acestora este necesar să se răspundă, în principal la următoarele întrebări:
1. Există efecte politice asupra învăţământului?
2. Care sunt efectele legislative asupra învăţământului?
3. Lipsa surselor de finanţare?
După ce sunt identificate punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările se va trece la competenţa sistemului de a rezolva problemele identificate prin intersectarea punctelor tari cu oportunităţile şi ameninţările, precum şi a punctelor slabe cu oportunităţile şi ameninţările, urmând ca apoi să se realizeze strategia sistemului în vederea identificării problemelor identificate.
2. Analiza SWOT a Sistemului de Învăţământ preuniversitar din România
Pe baza experienţei acumulate în decursul activităţilor didactice şi a activităţilor de îndrumare şi control, creionăm analiza SWOT ţinând cont de următoarele criterii:
• Contextul politic, legislativ şi social;
• Resursa umană
1. Criteriul: Contextul politic, legislativ şi social:
Puncte tari: Puncte slabe:
• administrarea şcolilor de către comunităţile locale;
• coordonarea administrativă a şcolii a devenit responsabilitatea consiliului de administraţie;
• componenţa actuală a acestor consilii (cadre didactice, comunitate, elevi) duce la identificarea nevoilor educaţiei, ale comunităţii şi ofertele pieţei muncii, ţinând cont de specificul zonei.
• implicarea familiei în procesul instructiv educativ – dând posibilitatea racordării educaţiei la aşteptările acesteia;
• programe de prevenire a abandonului şcolar (acces la educaţie pentru grupuri defavorizate) şi de prevenire a analfabetismului (a doua şansă); • implicare politică exagerată la toate nivelurile managementului educaţional (inspectorat, unitate şcolară etc.);
• reducerea numărului de elevi, datorat scăderii natalităţii;
• lipsa unor politici coerente şi a unei viziuni asupra sistemului de învăţământ;
• o legislaţie neadaptată contextului educaţional românesc;
Oportunităţi: Ameninţări:
• posibilitatea realizării de proiecte de diagnoză şi prognoză, privind contextul politic, legislativ şi social, din fonduri europene;
• implicarea comunităţii în problemele administrative ale şcolii, pentru a ralia politicile educaţionale regionale la necesităţile regionale şi locale;
• alocarea fondurilor pe criterii de apartenenţă politică a managerilor şcolari;
• inserţia politică în managementul unităţilor de învăţământ;
• neimplicarea comunităţii locale pentru rezolvarea problemelor administrative sau lipsa resurselor materiale, în cadrul anumitor comunităţi, pentru implicarea în problemele administrative;
• implicarea comunităţii locale şi în problemele procesului instructiv-educativ, scăzând calitatea procesului educaţional;
2. Criteriul: Resursa umană:
Puncte tari: Puncte slabe:
• posibilitatea cadrelor didactice de a se perfecţiona prin cursuri de formare continuă acreditate, precum şi perfecţionarea cadrelor didactice prin grade didactice, cursuri postuniversitare, studii doctorale etc.;
• preocuparea cadrelor didactice în elaborarea de lucrări ştiinţifice şi publicaţii de specialitate;
• ocuparea posturilor didactice prin concurs de titularizare;
• fluctuaţiile mobilităţii cadrelor didactice;
• existenţa personalului necalificat sau care îşi desfăşoară activitatea pe alte posturi, decât cele pentru care este specializat;
• concurenţa neloială şi goană „după puncte” a unor cadre didactice;
• promovarea dubioasă, pe criterii de clientelă politică în funcţii importante a oamenilor care nu posedă competenţe reale de ocupare a acelor posturi (directori, inspectori etc.);
• lipsa unor indicatori de performanţă şi criterii clare de evaluare a activităţii cadrelor didactice (ce înseamnă activitate la clasă, ce înseamnă publicaţie ştiinţifică etc.)
Oportunităţi: Ameninţări:
• acordarea de prime, bonusuri, profesorilor care au o activitate şcolară şi extraşcolară deosebită (implicare în comunitate, cercetare ştiinţifică etc.);
• liberalizarea pieţei formării continue pentru creşterea calităţi şi diversităţii programelor de formare continuă;
• participarea la programe, proiecte schimburi, cursuri de formare continuă internaţionale etc. finanţate din surse europene sau alte surse (Comenius, Leonardo etc.);
• promovarea directorilor şi inspectorilor, pe criterii de „competenţă profesională politică” a generat confuzia unora dintre aceştia, de a identifica instituţia cu feuda proprie şi de a avea astfel un comportament în concordanţă cu această credinţă;
• crearea/elaborarea/obţinerea de dovezi justificative pentru activitatea desfăşurată ce nu au o baza reală;
• lipsa transparenţei instituţiilor monopolizatoare a activităţilor de formare continuă (CCD, DPPD, ISJ) şi accesul preferenţial al cadrelor didactice.
Această analiză poate şi trebuie continuată şi pentru alte criterii, asigurându-se astfel o viziune holistică asupra Sistemului de Învăţământ preuniversitar din România. Tratarea reală, detaşată şi cu onestitate a disfuncţiilor constatate va duce în mod cert la diminuarea riscurilor care pot conduce la deteriorarea mediului intern specific sistemului de învăţământ şi la stabilirea unor strategii de reformare şi îmbunătăţire a învăţământului românesc.
__________________________________________
Bibliografie:
1. wikipedia
2. businessballs
3. Primaria Cluj
4. ismb.edu
5. Edu