Am scris cuvintele dinainte pentru cei care fac afirmații răutăcioase și hulitoare. Pentru binele lor. Căci sunt păcate care, o dată comise, aduc îndrăcire, împietrirea inimii și pierderea pocăinței mântuitoare. Ce-mi pasă mie de disputele celor mari? Mie îmi pasă unde îmi voi petrece veșnicia. De ce să ne credem toți teologi și apologeți? Văd în „băgarea nasului” în disputele acestea din ultimul timp o plasă imensă a satanei, în care se prind mii și mii de oameni. Eu vă învăț de bine. Urmați exemplul meu. De-aici încolo voi căuta doar urcarea pe scara duhovnicească a mea și a celor care vor să învețe de la mine. N-o să-mi pierd eu mântuirea pentru concepțiile altora! Ce a răspuns Domnul tânărului bogat? „De vrei să intri în viață, ȚINE PORUNCILE”! Iar când acesta a întrebat: „Care?”, Domnul le-a înșiruit pe cele din Decalog. Nimic în plus! Deci noi suntem obligați de Dumnezeu să le ținem PE ACELEA. În schimb, în situații în care a te exprima este riscant, să îmbrățișăm sfânta smerenie, recunoscând neputințele și neștiințele noastre, iar Domnul nu numai că nu se va supăra, ci chiar ne va lăuda.

Sper că unii dintre cititori s-au convins în privința curatelor mele intenții: nu doresc altceva, decât să străbatem cu bine valurile învolburate ale aceste vieți, ca să ajungem cu toții „la limanul cel lin” al mântuirii noastre în Hristos Domnul, amin

Preot Sorin Croitoru, Mantova, Italia

______________________________________________________________________________________________________

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns