Mai întâi, să amintim că mulți cred că fericirea este o aspirație atât de înaltă încât nu poate fi atinsă vreodată. Solon chiar vorbea cu tărie  de imposibilitatea ajungerii la starea de fericire în scurta viață omenească. Alții, dimpotrivă, o caută în fiecare zi![1]

***

“Ți-am zâmbit. Ai crezut că sunt frivolă. Ți-am vorbit. Ai crezut că sunt limbută. Ți-am întins mâna. Mi-ai pus în ea pomană.(St. J. Lec)”[2]

***

“Nefericire este și neâncrederea în sine sau totala lipsă de stimă pentru tine. Pe tine însuți nu te vorbi niciodată de rău. O vor face întotdeauna și destul prietenii. Sunt vorbele lui Merimee.”[3]

Note bibliografice

[1] Dumitru Constantin Dulcan, Către noi înșine, Ed Eikon, Cluj-Napoca 2010, p. 228

[2] Ibidem, p. 235

[3] Ibidem, p. 238

______________________________________________________________________________________________________

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns