CUM S-A NĂSCUT DOMNUL
O să vă spun acum povestea
Unui Copilaș
Ce S-a născut în grajd pe paie,
Afară din oraș.
N-a vrut să o primească nimeni
Pe Maica ce năștea,
Nu s-a găsit un om cu milă,
Căci lumea este rea..
Și în zadar bătrânul Iosif
Bătea la uși mereu,
Ei nu știau că Cel ce vine
E Însuși Dumnezeu!
Deci o priveau cu multă ură
Pe Maica lui Hristos,
Trântind apoi cu zgomot ușa
(Un gest ce nu-i frumos)!
De multe ori, iubiții mei,
La fel ne comportăm
Și azi cu Blândul Domn Iisus,
Căci loc nu vrem să-I dăm.
De câte ori nu bate Domnul,
Iar noi nu Îl primim..
El vrea să intre-‘n mintea noastră,
Noi.. ușa I-o trântim!
Mergeau deci, Iosif cu Maria,
La porți pe toți strigând,
Dar pân’ la urmă, Betleemul
L-au părăsit plângând..
Ieșind în câmp, o luminiță
De lampă au zărit,
Nu de la casă primitoare,
Ci de la.. grajd smerit!
Părea că-i ultima speranță,
Căci Pruncul Se grăbea..
Bătrânul Iosif bate-‘n poartă,
Iar mâna-i tremura!
Când poarta scârțâi, greoaie,
Ieși un bătrânel.
„Cu ce-aș putea să vă ajut”?
Domol, întreabă el.
„Primește-ne în grajd, pe paie,
Te rog să fii milos:
Femeia mea se pregătește
Să-L nască pe Hristos”!
„Cum aș putea în noaptea neagră
Pe voi să vă gonesc?!
Intrați la mine-‘n staul iute,
Doar OM eu mă numesc”!
Și au intrat. În două clipe,
Pruncuțul S-a născut.
Nici plâns cu lacrimi, nici durere,
În grajd nu s-au văzut!
Maria ține fericită
În brațe Prunc frumos:
El este Dumnezeu Cel Veșnic,
El e Iisus Hristos.
Cu ochii mari privește chipul
Măicuței, fericit,
Cu palme mici El o alintă,
Schițând un gângurit.
Iar vitele atunci, de Prunc
Pe loc se-‘ndrăgostesc.
Suflând din gură aburi calzi,
Pe El Îl încălzesc!
Așa venit-a la lumină
Al nostru Salvator..
Sunt toate scrise-‘n evanghelii,
Deci să citim cu spor!
Am scris și eu vreo două rânduri,
Din drag pentru Hristos.
De le-ați citit și v-au plăcut,
Vă mulțumesc frumos!
amin
de Preot Sorin Croitoru
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook