Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni!
“Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni. Să fii însetat de omul nou, aşa cum eşti de lumile noi. Căci fiecare om e o formă de încăpăţînare, adică o idee. Şi-ti place să vezi care e gustul ideii, care e vocea ei. Cum surâde ea.”
***
“Filozofia nu e posibilă decît în oraş, printre oameni, pe pieţele acelea de care nu se dezlipea Socrate. Singură întîlnirea cu celălalt ţi-o dă. Puneţi etaje peste etaje, suprimaţi grădinile (sau lăsaţi cel mult aceste convenţionale grădini publice) — şi undeva, lingă o scară de serviciu, se va naşte un filozof. E încă prea multă natură în România.”
Constantin Noica, JURNAL FILOSOFIC, Editura Humanitas, București 1990, p. 5-6
____________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook