Tot românii sunt de vină?
Ianuarie 1945, începea răstignirea poporului român: Hanna Rabinsohn (Ana Pauker) si Gheorghe Gheorghiu Dej au fost chemați de Stalin la Moscova pentru a primi directivele instaurării crimei în România. Din rănile lui Hristos curgea din nou sânge. Începea epoca păgână, epoca Boris Grünberg (Alexandru Nicolski), Ernő Neuländer (Walter Roman), Leonid Tisminețki (Leonte Tismăneanu), Saul Bruckner (Silviu Brucan), Teohari Georgescu (Burach Tescovici), Vasile Luca, (László Luka), Lothar Rădăceanu ( Lothar Wuertzel), Emil Bodnăraș (tată ucrainian, mamă nemțoaică), Iosif Kișinevski (Jakob Roitman), Francisc Szenkovits, Vasile Malinschi, Leon Szilágyi, toți cu funcții înalte în aparatul de stat și de partid comunist. Marea Generație a tinerilor naționaliști din perioada interbelică a cunoscut atunci apogeul prigoanei. Sute de mii de intelectuali și țărani au dat jertfă pentru Țară în închisori sau luptând în munți. Furia bolșevică, prigoana străină s-a îndreptat cu precădere asupra celor ce nu s-au dezis de Căpitanul lor, Corneliu Codreanu, de Neamul și Credința strămoșilor. Puțini au supraviețuit fizic Iadului. Toți însă au depus mărturie pentru România. Exemplu de jertfă și luptă, exemplu de tărie românească. Cu oasele zdrobite ale lui Horea, cu sufletul cântat de fluierul lui Iancu Avram, cu lacrima din ochii lui Constantin Brancoveanu când și-a văzut copiii uciși, cu barda lui Mihai cel Viteaz tăiat de Basta, cu tot sângele celor trecuți dincolo spre Învierea Neamului, se vor ridica acești eroi și martiri în noi spre a ridica poporul în Neam. Este o trecere pe care nimeni nu o poate opri. Sunt râurile ce se revarsă în Marea cea Mare.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook