OSTENEALĂ
O bucată de hârtie și-o peniță îmi ajung
Ca să scriu o poezie și tristețea s-o alung,
Căci când scriu, îmi vin în minte milioane de culori
Și aud cuvinte sfinte pe refrenuri de viori…
Nu știu ce-i, de unde vine, dacă e un dar de Sus,
Eu încerc cât pot de bine să-L slăvesc pe-al meu Iisus..
Dar când versurile-‘n rimă curg din pană ca un râu
Și privesc uimit la mâna-mi ce se mișcă fără frâu,
Iar citind la încheiere văd că totul e frumos,
Îndrăznesc să cred că totuși.. este Harul lui Hristos!
Nu pot să-‘nțeleg motivul… cred că este pentru voi,
Alifie pentru inimi întristate de nevoi,
O putere pentru oameni de păcate mult zdrobiți,
O nădejde pentru frații întru patimi osteniți,
O-‘ntărire a credinței pentru cei ce sunt slăbiți,
O sclipire de iubire pentru cei prea împietriți…
Deci mă ostenesc căci astăzi vremea e de semănat,
Știind eu că seceratul va fi mult și-‘mbelșugat..
Și aud cu bucurie glasul Domnului în gând:
„Să nu-ți pierzi nicicând credința, căci Eu voi veni curând”!
amin
Preotul Sorin Croitoru din Mantova, Italia
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook