O LĂMURIRE!

Să nu ziceți: „Da’ ce păcate tot are preotul ăsta de plâns, că numai de lacrimi scrie în poeziile lui!”, pentru că vă zic două lucruri:

1. Eu îmi doresc din tot sufletul să-mi șiroiască lacrimile de pocăință pe obraji! Numai cine nu le-a avut vorbește din ignoranță împotriva lor! Lacrimile spală păcatele și aduc pace IMEDIATĂ sufletului, odihnindu-l, după cuvântul Domnului: „… Eu vă voi odihni pe voi… Voi veți plânge”. Pentru că vin de la Duhul Sfânt, Mângâietorul, ele mângâie, adică alină tristețile sufletului. De aceea au spus Sfinții Părinți: „Semn al milei dumnezeiești sunt lacrimile la rugăciune”. PLÂNGI, DECI EȘTI IUBIT DE DUMNEZEU! Aceasta-i regula duhovniciei ortodoxe.

2. Gândul urât al preotului este mai spurcat înaintea lui Dumnezeu decât vorba murdară a mireanului. Cuvântul urât ieșit din gura preotului este mai necurată înaintea lui Dumnezeu decât fapta rea a mireanului. Fapta urâtă a preotului este strigătoare la Cer înaintea lui Dumnezeu, pentru că „nouă ni s-au dat cheile Împărăției Cerurilor”, de aceea de la noi preoții se cere multă atenție și frică în tot ceea ce facem.
Vedeți așadar că preotul, numai să vrea să plângă, că de păcate nu duce lipsă niciodată!

Domnul să vă binecuvânteze!

Preot Sorin Croitoru din Mantova, Italia

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook