PLOUĂ…
Afară plouă și-i urât,
Din ceruri lacrimi cad într-una,
Un timp tăcut și mohorât
Și-au zis că plouă toată luna..
Dar poate nu ar trebui
Să mă-‘ntristez, că doar e apă..
Din norii Săi pufoși și gri,
Hristos pământul Și-l adapă!
Căci ne spunea când a venit
Că El și Tatăl Său lucrează:
De mult noi toți am fi pierit,
De n-ar fi fost Treimea trează..
Atâta sete-a îndurat
Acest pământ în vara asta..
Văzându-l galben și crăpat
Credeam că ne-a lovit năpasta!
Dar nu, Hristos S-a răzgândit
Și iar ne-arată milă nouă:
Afară plouă liniștit
Și.. slavă Domnului că plouă!
amin
Preot Sorin Croitoru
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook