Până la urmă vremurile rele nu sunt neapărat rele!
„Până la urmă vremurile rele nu sunt neapărat rele. Rea sau bună este purtarea omului, atitudinea omului, felul în care se poartă în încercările pe care le are în faţă. Şi aşa se dă lupta, dintr-o poziţie sufletească corectă. Trebuie să fii pregătit să spui sincer cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!” Trebuie să fii pregătit să primeşti toate – şi cele bune, şi cele rele – cu mulţumire. Pentru că cele bune sunt „vreme de acumulare”, Vreme în care aduni putere, te dezvolţi, înveţi. Iar vremurile aşa-zise rele sunt vremurile în care pui la încercare pregătirea pe care ţi-ai făcut-o. Asta este toată viaţa omului! Problema adevărată nu este ca sunt vremuri bune sau rele, că sunt vremuri grele sau uşoare; Problema adevarată este rostul pe care îl are omul! Dacă omul trăieşte cu un rost, orice vreme este bună. Atunci când omul nu are rost şi nu ştie pentru ce trăieşte, orice vreme este rea. Lupta cea bună se dă conştientizând omul pentru ce trăieşte, care este rostul vieţii lui. Pentru că dacă nu ai un rost, totul este inutil.”
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook