Pictor: Gheorghe Plăveți

Ce aş fi fără iubirea ta
ce mă îmbracă în lumină,
pe florile culese din grădină
să înflorească în lumea divină!

Privesc luna şi chipul tău o zăresc,
iubire nestinsă de seară,
zorii mă surprind cu ea,
tu-mi rămâi a sufletului comoară.

Pe treptele cerului, în lumină lină,
îmi dăruieşti, surprinsă liniştea,
pe urma zborului, cu tine,
am învățat cum e eternă dragostea!

16.01.2018


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns