CE ODIHNĂ E ACEEA?…

Ce odihnă e aceea fără harul lui Hristos,
Fără mersul la biserici, unde să Îi cânți frumos,
Fără sfintele icoane, sărutate cu mult dor,
Fără lumânări aprinse pentru neamuri care mor?..

Ce odihnă e aceea fără fum de tămâieri,
Fără melodia strănii, ce aduce mângâieri,
Fără salutări de preoți, ce se-‘nclină spre popor,
Ce odihnă e aceea fără „Pace tuturor”?..

Nu e loc în lumea asta, unde oamenii trăiesc,
Cum sunt sfintele biserici ale Tatălui ceresc!
Cât e Cosmosul de mare, n-are locușor frumos
Cum sunt sfintele biserici ale Domnului Hristos!

Noi ne odihnim ÎN DOMNUL, toți acei ce Îl slăvim,
Iar duminica ne ducem pacea Lui să o primim. 
Cum putem să stăm acasă? Clopotul din turlă plânge,
Amintind că în Altare Domnul varsă iarăși sânge..

Hai, treziți-vă cu toții, toaca bate mărunțel,
Invitându-ne la Cină, să-L mâncăm din nou pe EL,
Iar când veți simți în suflet pace, bucurie, tihnă,
Fericiți veți recunoaște: „Da, ACEASTA E ODIHNĂ”!
amin

de Preot Sorin Croitoru

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook