Cultură și diversitate în actul educațional

  Termenul “cultură” poate fi definit astfel: “ansamblul normelor și valorilor fundamentale adoptate sau la care aspiră un grup de indivizi (de exemplu un grup etnic, o națiune, o corporație, sau altă organizație ori profesie)”. Fiecare cultură se distinge de celelalte prin modurile specifice de a-și rezolva anumite probleme, cum ar fi cele ce rezultă din relațiile cu alți indivizi, odată cu trecerea timpului și în relația cu mediul exterior. Diversele grupuri de persoane au habitudini culturale “tipice” care pot și ușor indentificate prin observarea situațiilor comportamentale și a tendințelor perdominante mai ales când se regăsesc în postura rezolvării de probleme. Identificarea faptului că un grup expune anumite obiceiuri culturare “tipice” nu presupune faptul că fiecare persoană din grupul respectiv are în mod cert și sigur respectivele caracteristici. Aceasta ar însemna stereotipie. Modul în care atitudinile sunt exprimate într-o organizație educațională sau profesională și modul în care subiecții învățării sut evaluați și recompensați trebuie să aibă în vedere tocmai diversitatea culturală adusă la numitorul comun al comunicării optime și respectului reciproc.

Cealaltă componentă luată în discuție este aceea a diversității. Diversitatea poate fi considerată drept “ansamblul similitudiinilor și diferențelor dintre și la indivizii din toate nivelurile organizaționale și, prin extindere, la nivelul societății în general”. Diversitatea ideilor și a modului de gândire, implicit creativitatea, poate reprezenta cel mai de preț ingredient al dezvoltării societății, începând din școala primară, continuându-se cu formarea profesională și evoluția în cadrul mediului organizațional din care individul face parte la un moment dat. Plecând de la această premisă, se poate afirma că responsabilitatea fiecărui formator de comportamente, atitudini și abilități profesionale, plecând de la nivelul educațional inferior este de a valorifica diversitatea gândirii în grupul de elevi/adulți în formare, indivizi care diferă între ei din puncte de vedere cultural, intelectual și al experienței, de asemenea fiind diferiți și prin rasă, gen, abilități fizice și mentale.

Tendința convergenței modelelor și a realizării unor concordanțe parțiale între mai multe sisteme naționale de educație (sub aspectul conținuturilor, proceselor, validărilor) este din ce în ce mai evidentă. Ceea ce la un moment dat era diferit tinde să se asemene, să se apropie, să împrumute trăsături oarecum comune. Specificitatea nu trebuie numaidecât să dispară, ci să devină un element suplimentar, particular, care imprimă o anumită “culoare” unui spațiu oarecare.

Educația este un proces de universalizare a ființei umane, de repliere a ei pe coordonatele multiplicității și a varietății valorice. Astăzi, educația este dintr-o dată globalizată și globalizantă. Este influențată de procesul globalizării ale cărui efecte le amplifică, la rândul său. Din punct de vedere structural, organizațional, asistăm la întoarcerea unor modele ce transced particularitățile lingvistice, religioase, culturale ale țărilor sau regiunilor. Pe întreg mapamondul se dezvoltă strategii similare de formare, generatet de aceleași inflexiuni economic, ideologice sau politice. Oricât ne-am face că nu observăm aceste evoluții, ele survin într-un mod iminent peste dorințele noastre. Asistăm la o dialectică interesantă, nelipsind contradicții precum (vezi Schriewer , 1997 pp 19-20):

• Opoziția dintre integrarea supranațională și diversificarea subnațională;
• Opoziția dintre procesul de internaționalizare și cel de indigenizare;
• Opoziția dintre fenomenele cu efecte de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice;
• Opoziția dintre procesul de difuzare mondială și cel de receptare diferențiată în funcție de culturi;
• Opoziția dintre universalismul abstract și concretețea unor răspunsuri particulare, “devațconiste”,”atipice”;
• Opoziția dintre modelul unei educații puternic standardizate și al unei educații mai puțin formalizate, difuze, naturale.

Prof. înv. primar Zenoveiov Ana-Marina

• România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul! Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii pe numele Euro Education Federation. Romania needs an unpractical political and integrated press to ensure its future. We invite you to support us through donations under the name of the Euro Education Federation.
  • Cont IBAN RON: RO21BACX0000000907184000
  • Cont IBAN EURO: RO21BACX0000000907184001
  • Cont IBAN USD: RO21BACX0000000907184002

Pentru formular apăsați aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook