Parfum de primăvară

Adie vântul cu parfum de primăvară,
furisându-se prin păduri,
să surprindă paşi de caprioară
şi răsăritul unui vestitor străbun.
Cuprinsă-i pădurea de foşnet de frunze,
mişcări de adâncuri, ce răsar în frumos,
o rază sfioasă de soare le cheamă
şi se regăsesc an de an,
sub cer temător luminos.
Ce taină le împleteşte prrivirea,
ce chei la ceas sortit calea le deschide?
O pasăre alege crenguțe mlădioase
şi-n tril de iubire le supune .
Foşneşte pădurea sub violete culori,
gingăşia în fir subțire se arată,
se adună sub vânt într-o comoară vioreaua,
cu ea sufletul azi mi se răsfață.
Strengar umblă vântul printre flori,
inima-i bogată-n iubire,
se alintă, ele se mlădie uşor,
ridicându-se cu el pe călcâie.
Ooo taină de covor în flori… respir aerul copilăriei,
ghiocei viorele şi cocorăi,
floarea pământului sorbită de o copilă.
Adie vântul cu parfum de primăvară,
furisându-se prin păduri,
să surprindă paşi de caprioară
şi răsăritul unui vestitor străbun.
Cuprinsă-i pădurea de foşnet de frunze,
mişcări de adâncuri, ce răsar în frumos,
copila numără paşii din urmă,
viorele, cu gândul sfios.

Eugenia Bucur, 02.03 2019

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook