Povești cu tâlc din Marele Război. Muzeul Gorjului (III)

  Muzeul Gorjului a fost înființat la Târgu Jiu în toamna anului 1894 de către un grup de corifei autohtoni, dar și de pe alte meleaguri, între care menționăm pe Alexandru Ștefulescu (director), Iuliu Moisil (secretar), Vitold Rola Piekarski (custode) sau Aurel Diaconovici (casier).

După schimbarea mai multor locații, în anul 1898, muzeul s-a stabilit în „monumentala clădire a noului local al gimnaziului” (în prezent, clădirea actualului Colegiu Național „Tudor Vladimirescu”). Tot aici – „în două camere din etajul de sus al Gimnaziului” – se afla și în momentul intrării României în Marele Război (14/15 august 1916).

La sfârșitul lunii octombrie a anului 1916, Autoritatea Militară Română a emis ordinul de evacuare a orașului Târgu Jiu. Acest fapt a surprins pe picior greșit autoritățile locale, inclusiv direcțiunea Gimnaziului. Consecințele au fost incalculabile pentru muzeu. Astfel că, în perioada invaziei, dar și în lunile care au urmat, cea mai mare parte a exponatelor au fost „distruse complectamente”. Este vorba despre „hrisoave vechi, colecții de minerale și plante, vase, icoane, cărți din bibliotecă, fotografii, ouă încondeiate, insecte și animale împăiate (…) mobilierul”. Au rămas „numai câteva documente și prea puține obiecte vechi”.
Potrivit informațiilor din epocă, în primăvara anului 1917, ceea ce a mai rămas a fost „adunat în două lăzi din inițiativa profesorului de religie”. Ulterior, știindu-se că în clădirea gimnaziului se va instala și un spital reprezentații Primăriei Târgu Jiu au obținut acordul autorităților germane de ocupație pentru „ca întreaga colecțiune și averea ce se va mai găsi (!) să fie încredințată Primăriei”. Această operațiune a fost îndeplinită de „doi foști funcționari de la CFR.”, M. Constantinescu și C.G. Olteanu, care au efectuat inventarul, dar au împachetat și exponatele rămase pentru a fi conservate mai bine.

Desigur, tendința tuturor ar fi să dăm vina pe invadatori, germani și mai ales austro-ungari. Cu certitudine, ei au principala vină. Au fost însă și târgujieni de-ai noștri, și asta trebuie recunoscut fără tăgadă, așa cum o arată și unele documente, care au profitat de haosul creat de evacuarea în pripă și au trecut la fărădelegi.

Peste toate acestea, rămâne însă inițiativa profesorului de religie care, deși cu întârziere, a înțeles gravitatea momentului și a acționat cu înțelepciune.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook