România ar fi mai fericită dacă…

dacă am rămâne în lupta noastră și n-am mai da gir unei rotative infernale, unei clase politice al cărui ”înalt ideal” este competiția cu Bulgaria pentru penultimul loc în Europa.

Da, România ar fi mai fericită dacă energiile milioanelor de oameni simpli care se consumă într-o campanie electorală ar arde la fel de intens și pentru marile Idealuri Naționale, pentru Sfinții și Aurul acestui Pământ. Cine îmi poate spune că România va renaște din energia irosită de niște ”alegeri” în care se ”bat” entităti străine de aceste meleaguri, de acest sânge care nouă ne curge prin vine? Când vă certați voi între voi și vă înjurați cu patimă unul pe altul pentru irositorii de istorie și ai anilor din viața voastră, nu auziți în fundal hohotul sarcastic al candidaților? Chiar credeți măcar preț de-o secundă, că lor le pasă de voi? Că își consumă măcar un ceas din viața lor pentru cei care îi tot aleg si realeg la nesfârșit?

România poate renaște, dar nu prin risipire, ci prin ridicarea unei Troițe și al unui Steag.
De vreți să votați cu adevărat, mergeți mai bine în sate, mergeți în România.
Acolo trăiește un tânăr pe nume Ion, are în jur de douazeci de ani, dar muncește deja de o bună bucată de timp alături de taică-său bucațica lui de pământ. Are visuri mari, să-și cumpere un tractor, să-și întemeieze o familie și daca va vrea Dumnezeu să aibă și vreo doi trei copii.

Puteți vota și cu Marin, bărbat în toata puterea, cu mâini crăpate de ogor, soare și vânt. O mai găsiți acolo și pe Ana, femeia care face cozonaci, plăcinte și pâine. Știe ierburi de leac, rugăciuni și povesti. Copiii ei cânta în corul bisericii din sat iar câteodată iese la oraș să vândă bunătăți.
Nea Vasile are 90 de ani, amintiri de pe front, doua medalii și tine tot satul cu întelepciunea lui; ar fi deci și el o alegere bună.

Oamenii acestia nu vă promit nimic, dar dacă ajungeți pe la ei în bătătură, sunt convins ca veți primi o cană cu vin, o bucată de brânză și un coltuc de pâine. Că așa e românul, darnic. De la ei din ogradă se poate zări turla bisericii, muntele cu nori pe creștet sau câmpia mângâiată de Hristos. Îl mai puteți întâlni pe Tiberiu care care a pus pe picioare o mică fabrică de dulcețuri și compoturi care umblă prin țară după fructe de pădure și pe la taxe și impozite, să fie la zi cu toate că altfel îl ia fiscul la ochi. Dar ce spuneți de Mircea, medaliat cu Aur la o Olimpiadă Internațională? El nu ar fi bun de viitor candidat la Președentie? Nu ar merita bursa Încrederii noastre?

Acești oameni nu au programe electorale, nu au partide, fonduri europene sau conturi la vedere ori ascunse prin bănci străine; nu au strategi sau campanii de imagine, televiziuni și ziare. Ei au doar strămoși, voievozi, eroi, haiduci și-o Cinste și-un Suflet și multe, multe vise; acești oameni au un Ideal și un Nume… și sânge îngropat adânc în pământ. Ei nu sunt marionete, păpuși trase cu sfoara. Acești oameni care se legitimează prin idealurile lor de români nu vor avea însă acces la funcții înalte în stat, nici măcar nu vor putea candida la ele atât timp cât noi ne încăpățânăm într-un mod uimitor, să legitimăm prin prezența noastră la ”vot” figurile penibile ce ni se oferă de 30 de ani încoace sau brelocurile ”independente” agățate la curelele partidelor. De ce dăm girul nostru unei rotative infernale care nu a reușit de la revoluție încoace decât să pună România în postura de a se ”bate” cu Bulgaria pentru penultimul loc în Europa? Adică singurul ”ideal” al clasei politice din România, ”marele proiect de țară” să fie acela de a întrece în această competiție ”acerbă” Bulgaria și a tăia o panglică amărâtă la doi metri de autostradă pe an?

Ion, Marin, Vasile, Ana, Tiberiu sau Mircea vor fi candidații capabili să rupă acest cerc vicios, măcar și pentru simplu fapt că sunt reali, oameni pe care putem pune mâna; iar dacă priviți cu atenție fotografia, cu siguranță îi veți putea regăsi și acolo, pe Ion, Marin, Vasile, Ana, Tiberiu sau Mircea. Ei sunt cu adevărat România.
Eu cu unul dintre ei voi vota atunci când va fi să fie Țara Noastră a Noastră.
Doamne ajută!

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook