Drapelul din grădină
În fundul grădinii am pus tricolorul.
L-am urcat într-un vârf înalt de pom.
Pe aici au trecut încărcați cu iubire
Soldații români, bravii acestui popor.
O parte au rămas în pământu’ nostru.
Gloanțe găseam când săpam ogorul.
Noi le privea cu drag şi mirare.Copii…
Viață oprită. Aprinse-s durerea şi dorul.
Mama le aduna cu grijă, în rugăciune,
Nimic nu zicea, chipul i se întuneca.
– Mai spune-ne, mamă, despre război!
Un cântec plin de jale mama ‘ncepea.
Adâncă-i era atingerea cu pământu’,
Steluțe înrourate pe față-i treceau.
Erau vremuri grele şi băieții tineri
Uneori în grădina noastră înfloreau.
Din adânc, vița noastră de vie aducea
Lacrimi curate în fiecare primăvară.
Toamna sângele pământului în bob,
Împletit cu cel scurs să apere o țară.
În fundul grădinii am pus tricolorul.
L-am urcat într-un vârf înalt de pom.
Pe aici au trecut încărcați cu iubire
Soldații români, bravii acestui popor.
Eugenia Bucur, 18.01. 2020
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook