Să respectăm limba română este o elementară dovadă de patriotism! (38)

Pătimind, îndepărtați de Biserică, prin lucrarea diavolească denumită bogat sinonimic „pandemie“ / „covid 19“ / „SARS“ / „noul coronavirus“ etc., am avut și lingvistic de înfruntat abdicări sau abateri de la exprimarea corectă – gramatical, semantic, stilistic etc.

Mă abat și eu în prima parte a textului de față de la tipicul asumat în acest serial amar; anume nu voi mai exemplifica apariția contextuală a erorilor, ele avînd programatic-manipulatoriu, ca și sinonimele menționate în fraza precedentă, o frecvență mediatică grozavă, exasperantă, științific studiată. Mă voi referi la „izolarea la domiciliu“, „distanța socială“ și „carantinare“.

Izolarea înseamnă despărțire sau îndepărtare de lume, de semeni, retragere în zone greu accesibile, nefrecventate – precum pustiul, pădurile etc. Medical, practica se justifică, în cazul celor contagioși, prin separare atentă în încăperi anume, spitalicești. Eufemistic folosit în sintagma „izolare la domiciliu“, termenul are rol impropriu și manipulatoriu, căci domiciliile sînt concepute socialmente ca amplasamente mai mult ori mai puțin confortabile dar grupate în imobile – blocuri, cartiere etc. – tocmai pentru a-i feri pe oameni de izolare, pentru a le oferi un trai în comun: cu familia, cu vecinii etc. În realitate, încălcîndu-se un drept uman fundamental, acela de a fi liber, a fost vorba de AREST la domiciliu, culmea, a oamenilor în zdobitoare majoritate sănătoși! Nu-mi propun aici să dezvolt juridic abuzul săvîrșit de autorități – au făcut-o unii curajoși experți în domeniu* –, ci  doar să arăt cum limbajul poate mistifica realitatea**, procedeu specific totalitarismului, așa cum rezultă din visul sceleratului ce-a nenorocit o jumătate de Europă: „să transform țara într-o imensă casă de corecție“, treaba guvernanților fiind „aceea de a face țara să semene cu o închisoare“***.  

Substantivul feminin carantină nu provine în românește dintr-un verb, cum cred cei care folosesc forma absurdă „carantinare“ (potrivit procedeului derivativ prin sufixare conducînd la obținerea așa-numitelor infinitive lungi, cu valoare substantivală). Prin urmare, corectă este folosirea sintagmelor intrare în carantină, instaurarea carantinei etc. Cuvîntul provine nu din rusă, cum atestă învechitul DEX, ci din italiană, unde numeralul desemna cele patruzeci de zile, cît se considerau necesare sanitar navigatorilor care soseau în porturi, pentru a nu periclita locuitorii.

Distanță socială înseamnă statut diferit al indivizilor, corespunzător pregătirii, preocupărilor, funcțiilor îndeplinite ș.a.m.d. Există astfel profesori și agricultori, muncitori și medici etc. Împrejurările în care se recomandă păstrarea unei distanțe de 1,8 – 2 metri între oameni se numesc distanțări fizice ori limite de siguranță.

Contextul nenorocit al răspîndirii virusului în lume a prilejuit unora afirmarea publică a părerilor. O voce inconfundabilă a fost a actorului Dan Puric, care s-a exprimat într-un dialog cu pr. Pompiliu Puiu, publicat în https://damboviteanul.com/2020/06/02/dan-puric-mai-tradat-ca-astazi-poporul-roman-n-a-fost-niciodata/, folosind concomitent corect și incorect „distanță socială“ în enunțurile: „Eu am o distanță socială față de ei (conducători – n.r.). Prin distanța socială au încercat să se creeze suspiciunea, confuzia“. Din nefericire, vorbitorul folosește, la un moment dat, încălcînd normele gramaticale, expresia „mai trădat“: „Mai trădat ca astăzi poporul român n-a fost niciodată. Mai trădat ca astăzi în credința lui, în istoria lui n-a fost niciodată“. Chiar titlul articolului reia această nefericită formulare. Or, e inadmisibil folosit gramatical participiul „trădat“, deoarece verbul „a trăda“ ca și substantivul „trădare“ nu pot accepta grade de comparație precum adverbele și adjectivele! Prin urmare,   s-ar fi putut exprima ideea dorită utilizîndu-se un adverb, bunăoară mult: mai mult trădat. Închei adăugînd că nici poporul și nici limba nu pot fi trădate de oamenii de caracter, mai ales dacă sînt și credincioși.

18 cireșar 2020

Mihai Floarea

Note:

*Spre exemplu, în cadrul dosarului nr. 155/45/2020 cu termen de judecată 14.04.2020 înaintat Curții de Apel Bacău, cererea de intervenție în interes propriu anexată reclamației lui Petrescu Ioan pentru  pronunţarea anulării parţiale a articolului 2 din Ordonanţa militară nr.1 / 2020.

**La fel, se folosesc pe scară largă sintagme precum „produs de concepție“ în loc de copil nenăscut, sau „întrerupere de sarcină“ (de parcă ar fi vorba de o activitate oarecare, sistată un timp, pentru a putea fi reluată!) în loc de avort, crimă premeditată asupra unei ființe umane lipsite de apărare. În acest caz, camuflarea terminologică este explicată de medicii ginecologi prin menajarea ori protejarea psihică a pacienților, în realitate practicile avortive legalizate de statul ateu fiind profitabile pecuniar și în perspectivă globalistă (politic-demografic).

***Cf. Giovanni Papini, „Gog“, citat de Alexandru Mironescu în vol. „Floarea de foc“, București, Editura Eikon, 2019, p. 246.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook