Povești cu tâlc din Marele Război (LI). Cimitirul de Onoare din Târgu Jiu
Cimitirul de Onoare (Cimitirul Eroilor) din Târgu Jiu a fost dat în folosință la sfârșitul anului 1917, în timpul ocupației Puterilor Centrale, decizia aparținând Komandaturii Etapei 264. A fost locația perfectă care la început a adăpostit osemintele a peste 1.000 de eroi care au pierit în luptele din județul Gorj din Primul Război Mondial, vorbim aici de militari români, dar și germani și austro-ungari. A avut ca model cimitirul Ohlsdorfer din Hamburg.
La 17 Noiembrie 1918, la puțin timp după încheierea primei conflagrații mondiale, autoritățile de ocupație au predat cheile Cimitirului Eroilor către Primăria urbei de pe Jiu. Aceasta, la rândul ei, a transferat-o către Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, dar cei care s-au preocupat efectiv de îngrijirea falnicului țintirim au fost V. Kreysa și K. Arendt. Imaginea era feerică: „(…) garduri vii, ca niște pereți verzi (…). Aleea principală, lată, pavată cu griblură curată (…) străjuită de tei și înconjurată de pini denși”. Undeva, în mijloc a fost ridicată o cruce de piatră încrustată pe care se putea citi următoarea inscripție: „Trecătorule, tu care te bucuri de viață salutare și ție și salută-ne Patria pe care până la moarte credincios mai mult decât viața am iubit-o”. Din nefericire, această cruce nu mai există.
Inițial, eroii adăpostiți aici aveau la cap o „cruce din lemn de stejar cu inscripții arse”. La mai bine de un deceniu unele dintre acestea s-au deteriorat și au fost înlocuite. Este vorba despre 400 de cruci de ciment destinate Cimitirului Eroilor, operă a sculptorului Ion Ispășescu. Pentru a le transporta, Garnizoana Târgu Jiu a avut nevoie de un car cu boi.
De la sfârșitul primului deceniu interbelic s-a păstrat corespondența dintre fostul ofițer german H. Konegen și primarul C. Bălănescu. Cel dintâi solicita informații despre starea Cimitirului Eroilor, dorind chiar să intre în posesia câtorva fotografii, dar și a unei copii după „cuvântarea ținută de preotul român la inaugurarea cimitirului”. Ba chiar spunea că s-a întâlnit la Hamburg cu R. Sauer – intransigentul comandant al Etapei 264 Târgu Jiu din timpul ocupației inamice – și au depănat amintiri, inclusiv despre Cimitirul Eroilor.
În anul 1938, Cimitirul de Onoare din Târgu Jiu a fost trecut în proprietatea Garnizoanei locale. Tot în acest an s-a luat decizia refacerii sale, dar pe parcursul anului următor. Și-au anunțat instantaneu sprijinul Societatea „Cultul Eroilor” din București (200.000 lei), Societatea „Cultul Eroilor” Gorj (40.000 lei) și Primăria orașului Târgu Jiu (30.000 lei). Nu putea să lipsească din panoptic d-na Arethia Tătărescu cea care a și promis că „(…) va obține în mod gratuit fierul și cimentul necesar construcției” (din nou, recunoștința noastră veșnică, distinsă Doamnă!).
După anul 1945 noile realități istorice și-au pus amprenta și asupra Cimitirului Eroilor din Târgu Jiu. Fără nici o noimă sau regulă aici au fost înhumați mai mulți militari sovietici, noii stăpâni ai inelelor. Numai că mormintele acestora s-au suprapus sau au înlăturat la propriu pe cele ale eroilor din Marele Război. Cine ar fi putut să se opună? Oarecum asemănător s-a procedat și după 1990, numai că de data aceasta noii stăpâni ai inelelor au fost românii! Este grav, chiar trist, dar din păcate adevărat.
Acum, „(…) Cimitirul de Onoare din Târgu Jiu stă mărturie nestrămutată a vitejiei eroilor [români], cari în lupta aprigă cu cotropitorii pământului strămoșesc au înțeles să moară de piept cu ei (…) fixându-le definitiv mormântul pe malul bătrânului Jiu”. Vă îndemn să vizitați această oază de liniște și reculegere ori de câte ori vă va permite timpul. Apoi, ca o „conditio sine qua non”, să parcurgeți cu pași mărunți Calea Eroilor ca să admirați capodoperele magului Brâncuși, dar nu cumva să eludați Mausoleul Cătălinei unde să binecuvântați cu o delicată înclinare a capului pe Eroina de la Jiu.
Gabriel Sarcină
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook