Povești cu tâlc din Marele Război (LVI). Alteța Sa – „Eroul Necunoscut”
![](https://magazincritic.ro/wp-content/uploads/2017/12/25550083_1398598440284020_345159775045459452_n.jpg)
Foto: Mihai Tîrnoveanu
Glorificarea „Eroului Necunoscut” a apărut pentru prima dată în Roma antică. În zilele noastre, imediat după încheierea Primului Război Mondial a fost pusă pe tapet de către francezi care au gândit o modalitate inedită de a-și desemna propriul nemuritor. Mai târziu, ideea a fost îmbrățișată și de Anglia, Italia sau Germania.
România s-a aliniat și ea astrelor. Ca urmare, Ministerul de Război a luat decizia constituirii unui comitet a cărui misiune era să stabilească „sarcina aducerii Eroului Necunoscut”. La 5 Mai 1923 au fost exhumați zece eroi necunoscuți care acopereau mai toate provinciile istorice românești (Moldova – 4; Dobrogea – 2; Muntenia – 1, Oltenia – 1; Transilvania – 1 și Basarabia – 1). Eroul necunoscut din Oltenia a fost exhumat din cimitirul de la Rasovița, azi com. Lelești-Gorj, locația unei bătălii victorioase a românilor din Marele Război.
![](http://www.magazincritic.ro/wp-content/uploads/2015/06/Mărăsești45.jpg)
Osemintele celor zece eroi au fost așezate „în sicrie de stejar, căptușite cu tablă de zinc (…) și transportate la biserica din Mărășești”. Exista însă o dilemă, care din cei zece să fie desemnat „simbolul etern al României dodoloațe”? În cele din urmă s-a ajuns la concluzia că numai un orfan de război al cărui tată s-a sacrificat pentru Țară trebuie să aleagă. Acesta trebuia să fie primul la învățătură, iar comportamentul său să fie ireproșabil, fără pată. Au intrat în competiție Liceele Militare din Iași, Craiova, Chișinău și Mănăstirea Dealu. Până la urmă destinul a vrut ca cel ales să fie vâlceanul Amilcar C. Săndulescu, elev în cl. I-a la Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova.
Din amintirile lui Amilcar C. Săndulescu știm cum a fost ales nemuritorul românilor: „(…) m-am dus înaintea celor 10 sicrie tremurând şi stăteam la îndoială pe care să pun mâna. Dar, deodată, m-am dus la sicriul al patrulea. Îndemnat de conștiință, am pus mâna pe el. În momentul acela, un mare fior mi-a străbătut tot sufletul şi mi-au venit pe buze cuvintele: acesta este tatăl meu. Îngenunchind, m-am rugat: Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toți eroii neamului, ai şi pe tatăl meu”. Fabulos și divin!
P.S.: la adresa https://www.facebook.com/targu.jiu.odinioara (postare din data de 2 August 2020), prietenul nostru Jean Țîrlea a însoțit o parte din aceste informații cu o fotografie rarisimă care ne dezvăluie mai mulți militari și civili, îngenunchiați în fața bisericii de la Mărășești, onorând convoiul funerar cu cei 10 eroi necunoscuți. De departe se distinge figura emblematică a generalul Gheorghe Rasoviceanu, un alt erou din Marele Război, originar din Lelești-Gorj.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook