Povești cu tâlc din Marele Război (LXXII). Postamentul Coloanei
Turnul Eroilor din Târgu Jiu – nemuritoare capodoperă a magului Brâncuși – a fost ridicat în toamna anului 1937 pentru „(…) proslăvirea memoriei faptelor de eroism arătate în răsboiul de reîntregire a neamului 1916-1918, de către eroii gorjeni”. În zilele noastre i se mai zice și Coloana Infinitului. Literatura de specialitate a mai reținut și alte denumiri: Coloana fără Sfârșit sau Coloana Recunoștinței. În arhivele gorjene, chiar noi am regăsit-o și sub denumirile de Monumentul Păcii sau Monumentul Recunoștinței, precum și cea de Coloana Eroilor (Turnul Eroilor), toate fiind pe placul nostru. În anul 1938, Turnul Eroilor a trebuit să fie metalizat. Autoritățile târgujiene au apelat la ajutorul Camerei de Agricultură a județului Gorj. Aceasta a pus la dispoziție un tractor care a furnizat „(…) forța motrice necesară metalizării acestui monument”. S-a lucrat cu spor mai bine de o lună așa că și costurile au fost destul de ridicate (500 lei zi/chirie la care s-a adăugat și combustibilul și plata tractoristului). Cum s-au iscat divergențe, autoritățile de la Târgu Jiu s-au adresat oficialităților de la București. În cele din urmă, totul s-a reglat spre lauda tuturor. O legendă locală (nu știm cât este de reală!) ne dezvăluie că după un deceniu și jumătate, prin anul 1953, autoritățile comuniste și-au pus în minte ca Turnul Eroilor să fie demolat. Aveau nevoie de resurse financiare pentru Festivalul Mondial al Tineretului. Un tânăr activist – originar chiar din Hobița lui Brâncuși (!) – împreună cu tractoristul Milotin ar fi legat lanțul tractorului IAR de fabricație românească (inițial se gândiseră la un Kirov folosit de ruși la extragerea sondelor de petrol!) de primul „grăunte” al Coloanei. Au tras cu destoinicie, precum stahanoviștii sovietici, însă lanțul a cedat. Atunci au învârzobit legătura de zale de mai multe ori. Degeaba. Tractorul s-a cabrat precum un pur sânge arab, însă Coloana nici măcar nu s-a clintit. Greu de imaginat dacă reușeau, pagubele erau de necuantificat. Am fi fost de râsul întregului mapamond! De ce nu au reușit? Poate așa a voit destinul. Un răspuns pe placul nostru/tuturor l-am găsit într-un dialog imaginar, însă fabulos – dintre Constantin Brâncuși și un avocat – în piesa de teatru „Pasărea de aur” („Infinitul Brâncuși”), scenariul fiind semnat de Valeriu Butulescu. Îl redăm și noi cu fidelitate, cu credința că fiecare dintre dvs. va trage concluziile de cuviință:– av. MIHAI: La Târgu Jiu au tras cu tractorul de Coloana Infinitului…– BRÂNCUȘI: Zvonuri. Nu cred. N-au cum să o răstoarne! Postamentul Coloanei este întreaga Oltenie… Adevărat grăit-a magul din Hobița. Cum să reușească cineva, chiar ditamai mașinărie comunistă, să răstoarne întreaga Oltenie? Nu au reușit turcii în sute de ani, nici măcar austriecii, darămite ei. Să nu ne împăunăm însă, deoarece în zilele noastre există totuși și această vulnerabilitate. Condiția este ca Știința să reușească să devină campioana României la fotbal!
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook