Un român din Transilvania a binecuvantat începuturile orașului Odesa, oficiind ceremonia religioasă de înființare a orașului
Un român din Transilvania a binecuvântat începuturile orașului Odesa, oficiind ceremonia religioasă de înființare a orașului
Un român din Transilvania a binecuvântat începuturile oraşului Odesa, oficiind ceremonia religioasă de înfiinţare a oraşului. Se vorbeşte puţin despre Gavriil Bănulescu-Bodoni în Odesa, un român născut în Transilvania, la Bistrița, iar în rarele ocazii când se mai vorbeşte de el, acesta este prezentat ca fiind de origine greacă sau de altă origine, negându-i-se originile romaneşti, informează Glasul info.
Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost Mitropolitul Ortodox al Moldovei, mitropolit de Ekaterinoslav și Herson-Tavriceski, al Kievului și ulterior al Basarabiei. El a fost faţă bisericească ortodoxă care a oficiat serviciul divin la solemnitatea înfiinţării oraşului şi a pus primele pietre ale viitoarei biserici. Apoi, aşezarea numită până atunci Hadjibei, pornită cândva de la un micuţ sat tătăresc în care era integrată şi o comunitate de moldoveni (n.r. volohi), conform hotărârii Academiei de ştiinţe din Petersburg, a fost denumită Odesa după portul grecesc Odessos.
Un român din Transilvania a binecuvântat începuturile oraşului Odesa, oficiind ceremonia religioasă de înfiinţare a oraşului.
Din cartea profesorului de istorie Alexandru V. Boldur, intitulata “Românii şi strămoşii lor în istoria Transnistriei”, aflăm că la început de secol XVIII, Hadjibei era un simplu sat tătăresc. Însă cu toate acestea, în el era prezentă şi o populaţie moldovenească, iar mahalaua oraşului, “Moldovanca”, exista încă dinainte ca aşezarea Hadjibei să fie cucerită de către ruşi.
Un alt amănunt interesant pomenit de Alexandru V. Boldur în cartea sa este faptul că fortăreaţa Hadjibei pe care o atacau ruşii, era construită de valahi (n.r. volohi).
“Talmaciul militar Constantin Ivanov, trimis de Cozaci la Tătari în 1764, întorcându-se cu scrisori de răspuns raportează că în direcţia spre Belgorod (Ak-kerman) la o depărtare de 60 de verste de Oceacov, la mare, se construieşte o cetate, care este denumită Eni-Dunia, adică Lumea Noua. Înainte acolo era un sat şi se numea Kudjabei (Cocibei, Hadji-bei). Aceasta cetate a început să fie construită începând din primăvara acestui an şi o fac Valahii, pentru care aduc piatră din stepa, de la râuri şi din împrejurimi”, scrie Alexandru V. Boldur
La 27 mai 1794, prin manifestul imperial al contelui Zubov se dispunea ca localitatea Hadjibei să fie transformată în port militar şi comercial. În luna august a aceluiaşi an, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a oficiat ceremonia religioasă pentru înfiinţarea oraşului şi a pus primele pietre pentru viitoarele biserici.
Istoria secretă: știați că Odesa (Hadjibei) este o cetate construită de valahi?
Astăzi, la tot pasul vezi inscripţia Hadjibei scrisă în caractere chirililice prin această parte a Ucrainei, fie pe vapoare, pe taxiuri, agenţii imobiliare, sau alte tipuri de firme, însă de cel care a oficiat ceremonia religioasă de la înfiinţarea oraşului Odesa se pomeneşte mult prea puţin, iar în rarele ocazii când se face referire la el, îi este contestată originea de român, născut în Transilvania, atribuindu-i-se ba origine grecească sau alte origini.
În Republica Moldova însă nu a fost uitat, Poșta Moldovei dedicându-i un timbru comemorativ, iar în onoarea sa, o stradă din capitala Chişinău, îi poartă numele: strada mitropolit Gavril Bănulescu-Bodoni.
Bibliografie
- Alexandru V. Boldur, “Românii şi strămoşii lor în istoria Transnistriei”, 1943,
- dacoromania-alba.ro, Un reprezentant de frunte al clerului românesc basarabean: mitropolitul Gavriil Bănulescu – Bodoni
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook