Economia și moravurile Republicii Romane & Economia și moravurile Uniunii Europene!
Continuăm investigațiile noastre analitice și comparative la adresa Uniunii Europene după ce, în articolul anterior, discutam despre “Democrația secolului al XXI – lea”, aceiași decadență ideologică a democrației antice!. Așa cum sublinia autorul citat, principala cauză a situației descrise a reprezentat-o existența unui regim republican ateist instalat în societatea elină a acelei vremuri. Similar, cam în aceeași perioadă, lucrurile mergeau aproximativ la fel și în Republica Romană și asta nu întâmplător, ci datorită relațiilor diplomatice dintre cele două lumi. Nu după mult timp, noul imperiu va fi asimilat treptat la noile valori ale lumii grecești. Evident că lipsa valorilor morale nu reprezenta doar o cauză a acestei anarhii politice, ci mai degrabă o condiție în racolarea noilor cadre ale acestei forme de organizare statală. Iată care era situația econonomică a Romei antice în secolul III î.Hr.:
„Industria lâncezea, în timp ce comerțul prospera; Roma nu mai avea nevoie să producă bunuri; ea încasa banii de te miri unde din lume și putea să-și cumpere ci ei produsele industriei fabricate de aceiași lume. Lucrările publice se dezvoltau într-un ritm nemaiîntâlnit; ele îi îmbogățeau pe oamenii de afaceri care trăiau din contractele oferite de stat; orice roman care dispunea de ceva bani cumpăra acțiunile corporației din care făcea parte. Bancherii proliferau și prosperau; plăteau o dobândă pentru fondurile primite în depozit, scontau valori, emiteau valori pentru clienții lor, făceau sau procurau noi investiții, și se îmbogățeau prin practici atât de cămătărești încât tăetor de gâturi și împrumutător de fonduri au devent unul și același cuvânt. Roma devenise centrul, însă nu industrial și comercial, ci financiar și politic al lumii locuite de rasa europeană.” (Will Durant, Cezar și Hristos, în Civilizații istorisite, vol 7, p. 135-136)
Sub aspect moral: „Individul devenea treptat un adversar al statului, fiul se împotrivea tatălui, iar soția, soțului. În general, puterea femeii crește o dată cu bogăția sociatății, pentru că, în momentul în care stomacul e plin, foamea cedează locul dragostei. Prostituția înflorea. Contactul cu Grecia și Asia încuraja homosexualitatea; romanii bogați plăteau un favorit cu un talant(3.600 dolari); Cato deplângea faptul că favorurile unui tânăr chipeș ajunseseră să coste mai mult decât o fermă. Dar femeile nu cedau cu una cu două în fața acestor intruși greci și sirieni…” (Idem, Cezar și Hristos, în Civilizații istorisite, vol 7, p. 136-137)
Fără îndoială că descrierea autorului, legată de statutul femeii în noua societate romană, ne duce cu gândul la aceleași probleme ale Uniunii Europene de astăzi și ne determină să punem următoarele întrebări:
- Care este Roma astăzi?
- Care sunt principalele diferențe economice și sociale ale celor două societății enunțate?
- Care e viitorul Uniunii Europene în aceste condiții?
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook