Rugăciune la începutul Postului Nașterii Domnului Iisus Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, Unicule Fiu al lui Dumnezeu, îngăduie nevrednicului aplecat întru închinare dinaintea icoanei Tale să întocmească o rugăciune specială în această luni în care, după rînduiala Bisericii românești actuale, toți creștinii sîntem chemați să ne întețim rugăciunile căci am ajuns, din marea-Ți milă, la începutul Postului cuvenit Nașterii Tale de către preacurata Maică pururea Fecioară Maria.

Chem în ajutor pe Sfîntul Preacuvios Paisie de la Neamț, pomenit în această zi, și pe cei împreună cu el: pe Sfinții Mucenici și Mărturisitori Gurie, Samona și Aviv diaconul.

Așa cum ai inspirat odinioară pe Sfîntul Mucenic Samona să răspundă păgînului trimis împărătesc: „nu ne temem de îngrozirea ta, pentru că tu te într-armezi numai împotriva trupului, iar sufletul nu-l poți vătăma [și] cu cît se strică omul nostru cel din afară, cu atît se înnoiește cel dinăuntru“, ajută-mi, rogu-Te Iisuse Hristoase, să aflu cuvinte potrivite pentru trimișii Organizației Mondiale a Sănătății care ne vor „vaccinați“ pe toți românii – deși majoritatea am trecut prin boala trimisă din laborator asupră-ne cu ajutorul Tău, al Maicii Tale și al Sfinților Doctori fără de arginți și nu avem încredere în experimentul medical propus de ei și de acoliții lor.

Cer și eu, de asemenea, în ceasul acesta al dimineții claritatea exprimării împotriva șantajului și amenințărilor guvernanților care s-au angajat față de șefii lor să îndeplinească ordinele primite pentru „protejarea“ conaționalilor mei considerați înapoiați și rătăciți de la „adevărul“ clamat de „specialiști“ la fel cum s-a vădit în răspunsul dat ighemonului de Sfîntul Mucenic Gurie insuflat de Sfîntul Duh: „nici n-am rătăcit, precum ți se pare, nici nu vom asculta sfatul nebuniei tale, nici voii împărătești nu ne vom supune, căci nu vom fi atît de mici la suflet și nebuni ca, temîndu-ne de muncile tale, să mîniem pe Domnul nostru [Iisus Hristos]. Sîntem robii Aceluia, Care, arătîndu-ne bogăția bunătății Sale, Și-a pus sufletul pentru noi. Apoi să nu stăm și noi pentru Dînsul împotriva păcatului pînă la sînge? Vom sta tare pentru Iisus, Cel Ce ne întărește. Vom sta neclintiți de meșteșugirile vrăjmașului; vom sta pînă cînd vom surpa pe vrăjmașul cel ce s-a sculat asupra noastră.“

Asemenea ostenitorului Platon, cel nevrînd la început a primi călugăria și preoția, retras în pustia Athosului trăind în lipsuri și nevoințe, dar aflat acolo, din voia Ta, de starețul Vasile de la Poiana Mărului și convins a se călugări sub numele Paisie, Te rog să întorci spre binele făcut dezinteresat semenilor, Doamne Iisuse Hristoase, voința și putința celor căzuți sub feluritele ispite și promisiuni lumești, mai ales pe ale medicilor și pe ale lucrătorilor din poliție și din jandarmerie, spre a se zădărnici pînă la deplina îndepărtare primejdia instaurării unui stat polițienesc în această Grădină a Maicii Tale.

Precum l-ai înțelepțit pentru primirea preoției și apoi pentru numirea ca stareț la schitul Sfîntul Ilie din Muntele Athos și, prin vrerea Proniei, l-ai adus pe Preacuviosul Paisie a poposi cu ucenici ai săi la Mînăstirea Dragomirna, unde a stabilit noi reguli și se făcea adeseori auzit: „Să piară toate ale noastre, să piară și trupul nostru, dar să păzim poruncile lui Dumnezeu și cu dînsele sufletele noastre!“, Te rog cu smerenie, Doamne Iisuse Hristoase, să înțelepțești și pe toți aceia care decid noi reguli pentru români ținînd seamă de poruncile dumnezeiești.

Din pricina războirii turco-ruse încheiate în 1774 prin ocuparea austriacă a Bucovinei (se verifică și-n acest caz zicerea „doi se ceartă și al treilea cîștigă“!), Preacuviosul Paisie a fost nevoit să se mute cu o parte dintre călugări la Secu, apoi la Neamț, transmițîndu-ne spre mîngîiere, peste secole: „Smerenia este temelia tuturor virtuților evanghelice. Ea este atît de trebuincioasă pentru mîntuire, cum este respirația pentru viața omului […] Răbdarea este și ea atît de trebuincioasă pentru mîntuire, încît Hristos zice: «Întru răbdarea voastră veți dobîndi sufletele voastre». Iar cîștigarea sufletului nu este altceva decît mîntuirea lui. Răbare, însă, trebuie să aveți nu numai pentru un timp oarecare, ci pînă la moarte, căci zice Domnul [Iisus Hristos]: «Cel ce va răbda pînă la sfîrșit, acela se va mîntui»“. Cu smerenie și răbdare, aștept și eu, nevrednicul, să se reverse marea-Ți milă, Atotputernice Iisuse Hristoase, peste neamul românesc oropsit și dezbinat! Nu întîrzia, rogu-Te, și ajută-ne să dejucăm toate uneltirile potrivnicului, pentru rugăciunile Sfinților Mucenici și Mărturisitori Gurie, Samona și Aviv diaconul, precum și ale Sfîntului Preacuvios Paisie de la Neamț, pe mormîntul căruia s-a pus o lespede întru pomnire: „Aici odihnește fericitul Părintele nostru, Ieroschimonahul și Arhimandritul stareț Paisie, malorusianul, care, din Sfîntul Munte al Athosului, cu șaizeci de ucenici venind în Moldova și aici mulțime de frați adunînd și viața de obște prin sine înaintînd, către Domnul [Iisus Hristos] s-a mutat în anul 1794, în cincisprezece noiembrie, în zilele binecredinciosului domn Mihail Șuțu voievod și a[le] Preasfințitului Mitropolit Iacov“.

Dinainte avînd drept pilde asemenea Sfinți, Îți mulțumesc, Doamne Iisuse Hristoase, că mi-ai luminat întîia zi de post.

Cu ale lor rugăciuni, Sfîntă Treime, Te rog iartă-mi greșelile și mă ajută să pășesc fără șovăire mai departe pe calea cea dreaptă!

Amin!

15 brumar 2021

Notă: Am folosit Viețile Sfinților pe noiembrie, retipărite și adăugate cu aprobarea Sfîntului Sinod al BOR după ediția din 1901-1911, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1993, pp. 267-268; 300; 306.


Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook

Lasă un răspuns