130 de ani de la nașterea lui Grigore Gafencu. Diplomatul român în fotografii de arhivă (Galerie foto – AcT.)

Asociația culturală Tătărescu vă prezintă cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la nașterea marelui diplomat român Grigore Gafencu, un set de 16 fotografii ale acestuia alături de Gheorghe Tătărescu, la Paris în 1939. A fost una din marile personalități ale diplomației românești. Ministru de externe în timpul unei perioade extrem de tulbure din punct de vedere diplomatic, între 1938 și vara lui 1940, Grigore Gafencu s-a străduit în această perioadă să apere interesele României în fața unui război iminent.

S-a născut în București, la 30 ianuarie 1892. A studiat dreptul la Geneva și a obținut doctoratul în științe politice la Paris (1914).

În Primul Război Mondial a fost aviator într-o escadrilă franceză. A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, pentru modul cum a luptat în cadrul Corpului Aerian în timpul Bătăliei de la Mărășești.
„Pentru vitejia și avântul cu care a executat diferite zboruri de recunoaștere la Nămoloasa și Mărășești, unde de la 3-4 august s-a distins prin îndrăzneala cu care a făcut legături de infanterie când angajând o luptă cu un avion inamic a reușit să-l doboare.” Înalt Decret no. 830 din 9 aprilie 1918.

După Marea Unire, a intrat în viața publică, dedicându-se mai întai ziaristicii: fondator al publicațiilor „Revista vremii” și „Timpul familiei”, apoi director al marilor cotidiane „Argus” și „Timpul”.

Intrând în politică, a militat în aripa stângă a Partidului Național-Țărănesc, alături de Petre Andrei, Mihail Ghelmegeanu, Mihail Ralea ș.a. La vârsta de 32 de ani este ales deputat în Camera Deputaților și funcționează ca adjunct al ministrului de externe, în guvernul Maniu din 1928. În 1938 devine ministru al afacerilor străine. Timp de doi ani a încercat să asigure neutralitatea României, prinsă între Germania și Uniunea Sovietică. Datorită străduințelor sale, la 13 aprilie 1939, România primește garanțiile Angliei și Franței, care însă nu au fost respectate. La 18 martie 1940, Grigore Gafencu, în funcția de ministru de externe, reafirma politica de strictă neutralitate a României: „Ne-am străduit să afirmăm neutralitatea și deplina noastră independență… Nu înțelegem azi să slujim… scopurile de război ale nimănui.” După anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei și a Ținutului Herței de către Uniunea Sovietică în 1940, Gafencu este trimis ca ambasador la Moscova unde rămâne în post până la începutul războiului împotriva Uniunii Sovietice, la 21 iunie 1941. În timpul războiului, Grigore Gafencu pleacă din România și se stabilește la Geneva în Elveția.

Bun cunoscător al politicii externe românești și internaționale, a ținut (în ultima parte a celui de al Doilea Război Mondial) conferințe publice la Londra, Paris, Strasbourg, Florența, Zurich, Geneva, pledând peste tot cauza și interesele României. A depus pe masa Conferinței Păcii din 1947 două ample memorandumuri în care își prezenta opiniile, corecte, documentate, față de tratamentul nedrept aplicat patriei sale. Grigore Gafencu a încetat din viață la 30 ianuarie 1957, la Paris.

Cele 16 fotografii document, inedite, provin din fondurile Arhivei Naționale a României, fiind cercetate și analizate de istoricul Andrei Popete Pătrașcu. Grigore Gafencu, în calitate de Ministru al Afacerilor Externe, apare alături de Gheorghe Tătărescu, Ambasador al României la Paris, în vizita oficială a diplomatului român, din primăvara anului 1939, în capitală Franței. Cei doi diplomați români sunt primiți la Palatul Elysèe, de către președintele Franței, Albert Lebrun (27 aprilie 1939) și la Quai d’Orsay, de către Georges Bonnet, ministrul Afacerilor Străine al Franței (28 aprilie 1939).

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici.

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.