Gorjule, Mândrule! Melcii pitarului Hârgot

Ion Drăghiceanu Hârgot a fost unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. A recrutat panduri pentru acesta, iar în timpul zaverei de la 1821 i s-a încredințat dispozitivul de pază de la Mănăstirea Tismana. Mai târziu, în anul 1838, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, a dobândit și titlul de pitar.

În chiar primii ani ai sec. al XIX-lea, în zăvoiul Jaleșului de la Sănătești-Gorj, a amenajat o crescătorie de melci (!). Era locația ideală, mai ales că zăvoiul „era înconjurat cu șanțuri adânci și împrejmuit cu gard înalt”, iar hrana era asigurată de brustanii de pe ambele maluri ale Jaleșului. Melcii erau „de mărimea unui ou” și au fost aduși, aici, tocmai din jud. Mehedinți, cu ajutorul unui car acoperit cu coviltir. Solicitările erau destule, mai ales pe piața de desfacere de la Turnu Severin.

Cât de inspirat a fost boierul nostru cu această investiție s-a văzut în timpul războiului ruso-turc, dintre anii 1806-1812. Atunci, în împrejurări nefericite și pentru alți gorjeni, turcii au prădat și moșia sa de la Sănătești. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, soția sa Ruxanda și fiica lor au fost prinse de turci și duse în captivitate, taman pe insula Ada-Kaleh.

În disperare de cauză, trecuseră aproape 10 săptămâni de captivitate, pitarul Hârgot a trebuit să negocieze cu turcii eliberarea ființelor sale dragi. Legenda – preluată de noi din lucrarea „Arcani. Străveche vatră românească”, aparținând regretatului înv. Const. Cheznoiu – ne mărturisește că „pentru a le scăpa din robie a dus la turci un car plin cu melci și păstrăvi”.

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook