Lucian Boia, Cătălin Striblea și CTP, printre autorii celui mai mare fake-news din România! LARICS denunță clișeele negative despre români în societate. De ce acceptăm calificative care ar fi inacceptabile în cazul oricărei alte etnii?

Cercetătorul Matei Blănaru deplânge și demontează, într-un articol publicat de Larics.ro, clișeele negative perpetuate despre români, în societate, transmite R3media.

El afirmă că propagarea unei cantități enorme de „exprimări generalizatoare și de multe ori ofensatoare” este generatoare de discriminare la adresa poporului român, „pentru că despre nicio altă etnie sau națiune nu se mai vehiculează asemenea narațiuni în mod public”.

Matei Blănaru, doctorand al Universității București și cercetător în cadrul Centrului de studii sino-ruse din cadrul ISPRI a analizat principalele stereotipuri despre români, „aruncate cu o voluptate de superioritate, de dispreț, de la televiziuni, de la posturi de radio sau diverși „analiști”, „intelectuali”, „influenceri”, „persoane publice” sau „scriitori”.”

El a arătat că principalele clișee despre România, respectiv că „românul nu ar lupta pentru țară”, „românul este hoț”, „România, cea mai coruptă țară” sau „românului nu-i place munca” sunt false.

Matei Blănaru a arătat cum diferite persoane publice, între care Cristian Tudor Popescu, Cătălin Striblea (ambii Digi24) sau istoricul Lucian Boia, contribuie la răspândirea acestor clișee false despre poporul român, realizând un „poate cel mai mare fake news din societatea românească”.

„Se poate spune destul de limpede că toate aceste stereotipuri, toate aceste clișee negative pe care le auzim atât de des sunt poate cel mai mare fake news din societatea românească. Pe care, uneori, chiar cei mai educați dintre noi ajung să îl creadă și să îl disemineze mai departe în societate cu ochii închiși, ba chiar crezând în mod greșit că fac societății un serviciu. Repetăm, se poate înțelege dezamăgirea, se poate înțelege oboseala societății și chiar uneori renunțarea – dar dacă vrem într-adevăr să facem societății un serviciu înseamnă că trebuie să rămânem realiști și să privim lucrurile exact așa cum sunt – nu suntem atât de deosebiți de alții nici în lucrurile rele, nici în cele bune. Ok, nu suntem acolo unde ne-am dori să fim? Nicio problemă. Vom munci toți și fiecare și vom ajunge acolo. Dar, inclusiv din punct de vedere economic, social sau securitar, dacă începem să ne scufundăm în clișee negative exagerate nu va fi bine nici unora, nici altora, ci doar acelora dinăuntru sau din afară care profită și acum de situația actuală.

Iar din aceste puncte de vedere, clișeele de mai sus se comportă exact ca fake news – înșală societatea, o dezbină, o desprind de realitate, o împiedică să coaguleze răspunsuri adecvate problemelor care apar și fac loc pentru multe profituri ilicite de un fel sau altul. În timp ce în societatea noastră se dezbate intens dacă „România își bate joc de Brâncuși” sau nu, dacă „Brâncuși a fost român sau nu” (!!), în timp ce societatea este siderată că „se află pe ultimul loc în Europa la căutat informații despre sănătate online”, state din jurul nostru și diferite personaje interne își urmăresc liniștite interesele contrare intereselor strategice ale României și cetățenilor români. Exact asta fac și urmăresc și fake news-urile obișnuite. Iar clișeele de mai sus sunt mult mai grave decât fake news-urile obișnuite, pentru că ele sunt un fel de fake news-uri societale care pot afecta o întreagă societate iremediabil, nu doar până la apariția următorului fake news sau până la destructurarea unuia sau unei mii. Tocmai de aceea este importantă o dezvrăjire de aceste fake news-uri societale extrem de nocive. Tot ceea ce credem în această direcție ne afectează deopotrivă viața personală, dar și cea socială.

Concluzii. Anul trecut, doamna Maia Morgenstern, într-un episod cunoscut la nivelul întregii țări, a fost jignită cu o anumită ocazie și a publicat acest episod într-o postare pe o platformă de socializare.

Mulți dintre noi o credem și o înțelegem pe doamna Maia Morgenstern pentru felul în care s-a simțit și am regretat că a trebuit să treacă prin acest episod. Pentru că exact așa ne simțim mulți cetățeni români, în fiecare zi, de 30 de ani, atunci când auzim la televizor, la radio, pe stradă, cu superioritate, uneori cu dispreț: „ce să-i faci, așa sunt românii”, „asta-i România…”, „frumoasă țară, păcat că e locuită”, „treabă românească”, „conform unui studiu, românii sunt ultimii la x, y sau z”, „ăștia suntem”, „românul e hoț” etc., aruncate cu o voluptate de superioritate, de dispreț, de la televiziuni, de la posturi de radio sau diverși „analiști”, „intelectuali”, „influenceri”, „persoane publice” sau „scriitori”.

Este destul de limpede ceea ce s-a spus și în alte analize, respectiv faptul că nu suntem nici cu mult mai buni, nici cu mult mai răi decât alții, nu este cazul să cădem în plasa exagerărilor de niciun fel și cu siguranță nici nu trebuie să acceptăm cu ochii închiși toate clișeele negative și, de multe ori, malițioase care sunt răspândite în mod public.

Iar complacerea într-o retorică bazată pe clișee și stereotipuri și generată în mare parte de dezamăgirile suferite în lanț de societatea românească după 1989 cu siguranță nu ajută, ba chiar generează un sindrom care se manifestă inclusiv printr-o abandonare în număr mare a unor simboluri și valori culturale, naționale, uneori chiar a țării, abandon de multe ori justificat pe nedrept prin preluarea automată a acestor clișee și stereotipuri în loc să fie conștientizate adevăratele cauze.

Autoflagelarea aceasta, care ajunge uneori la forme aberante de dezgust sau respingere totală a simbolurilor unei identități românești, în ciuda folosirii drept pretexte „să fim sinceri, asta este realitatea” sau „ăștia suntem” etc., nu este decât o formă greșit aleasă de exprimare a frustrărilor și dezamăgirilor (desigur, la nivelul celor care nu o fac dinadins din ură sau dispreț) – acestea trebuie exprimate însă împotriva celor care le cauzează, nu „tăindu-ne creanga de sub picioare”, cum se spune, pentru că altminteri nu aduce niciun folos nici la nivel individual, nici la nivel colectiv, societal, ba dimpotrivă. Că ne dăm seama sau nu, acestea sunt lucruri extrem de nocive, care afectează coeziunea societății noastre, afectează în mod direct calitatea vieții prin propagarea unui climat de neîncredere (chiar de depresie colectivă, cum a fost în anii 1990-2000 și mai este și astăzi uneori), afectează negativ dinamica și capacitățile de dezvoltare ale societății pe termen imediat și lung”, a scris Matei Blănaru.

Preluare/foto: R3media.

Articolul integral poate fi citit aici.

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici.

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează