Fenomene înrudite sau deviate din secularizare

Palatul Regal Bruxelles
Fenomenul globalizării poate fi judecat în perspectivă laică şi în perspectivă ortodoxă, aducându-se în fiecare dintre acestea argumente pro şi contra. Încercările de definire din aceste perspective pot părea reducţioniste, de aceea, vom încerca să surprindem nu definiţii, ci caracteristici argumentate şi realizate pe infrastructuri specifice fiecărui domeniu. O radiografie extrem de reuşită o realizează Arhid. Conf. dr. Ioan I. Ică jr. în studiul său din volumul „Biserică şi multiculturalitate în Europa sfârşitului de mileniu”, apărut la Cluj, în anul 2001. Autorul surprinde chiar din titlu esenţa influenţelor globalizării asupra naturii umane afirmând că aceasta va duce la o mutaţie a umanului, fiind un fenomen social total care sfidează toate paradigmele cunoscute, o gigantică mutaţie civilizaţională traumatizantă la toate nivelurile existenţei şi care se manifestă ca o ruptură evidentă faţă de toate ierarhiile valorice, tradiţionale creştine şi occidentale umaniste[1]. Sub raport strict relaţional interuman, globalizarea înseamnă comprimarea distanţelor prin tehnologii noi (comunicaţiile mobile de generaţia a 3-a, Internet-ul), interconectarea şi creşterea dependenţelor reciproce, integrarea pieţelor financiare şi comerciale, găsirea de soluţii la unele probleme globale, dezvoltarea de identităţi transnaţionale, etc.[2] În acest context, globalizarea va cuprinde toate sferele de existenţă umană şi va constitui modelul de societate la care va trebui să participe umanitatea în întregul ei. Aşa cum arată astăzi, lumea este ierarhizată absolut inechitabil şi inacceptabil. De aceea, în procesul naşterii noii economii şi societăţi mondiale, rolul Bisericii trebuie să fie acela de a se asigura că întreaga umanitate va fi beneficiara acestui proces, şi nu numai o elită prosperă care controlează ştiinţa, tehnologia, comunicaţiile şi resursele planetei. Astfel, Biserica doreşte şi trebuie să militeze pentru o globalizare ce va fi în serviciul omului şi a tuturor persoanelor[3]. Fenomenul globalizării cuprinde totalitatea domeniilor existenţei, de la ştiinţă, ideologie şi religie, până la cultural, social şi politico-economic. Multe dintre acestea, împreună cu infrastructurile create pentru materializarea lor, au implicaţii profunde asupra vieţii religios-morale creştine, în special aşa cum o înţelege ortodoxia.
Pr. Drd. Constantin Bîrsan Nicolae, februarie 2014
[1] Arhid. Conf. dr. Ioan I. Ică jr., Provocarea globalizării: mutaţia umanului, în Biserică şi multiculturalitate în Europa sfârşitului de mileniu, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 2001, p. 9
[2] Daniel Dăianu, Globalizarea între elogii şi respingere, în Dilema, nr.462, ianuarie 2002, p. 6
[3] ***, Declaraţia de presă a Sinodului Mitropolitan al Ardealului, mai 2002, la adresa de Internet http://www.arhiepiscopia-ort-cluj.org/cultural/revista
MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează