Cea mai neagră zi din istoria Basarabiei: 16 mai 1812
Cea mai neagra zi din istoria Basarabiei: 16 mai 1812
- Cea mai neagră zi din istoria Basarabiei: 16 mai 1812.
Primul rapt al Basarabiei făcut de ruşi a avut loc la 16 mai 1812, în urma tratatului de pace semnat pe 16 mai 1812, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, după încheierea războiului ruso-turc dintre 1806 şi 1812. În urma acestui tratat, Principatul Moldovei era practic împărţit în două folosind că frontiera naturală răul Prut, o acţiune ce avea să deschidă calea Imperiului Rus spre protectoratul rusesc în Principatele Romane, informează Glasul info.
Prin două articole ale tratatului de pace se stipula faptul că Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (potrivit recensământului ordonat de către autoritățile Imperiului rus în anul 1817). Treceau astfel în componenţa Imperiului Ţarist ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autorităţile imperiale ruse au denumit în anul 1813 noua regiune ocupată “gubernia Bessarabia”.
Oficial, prin tratatele de pace dintre ruși și otomani, Imperiul Rus își atribuia rolul de protector al Principatelor, asumându-și dreptul de: rol la adăpostul căruia consulii ruşi de la Bucureşti şi Iaşi controlau întreaga politică internă din Principate.
Cea mai neagră zi din istoria Basarabiei: 16 mai 1812
Acţiunile tot mai îndrăzneţe ale Imperiului Rus din Principate au deschis şi apetitul Imperiului Austriac, care şi-a anexat Tara de Sus a Moldovei (n.r. Bucovina).
Iată ce scria Mihai Eminescu în anul 1878 în ziarul Timpul despre tratatul semnat la 16 mai 1812 şi anexarea de către ruşi a Basarabiei:
“Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatră Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.
Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.
Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.
E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decât nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.
Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.
De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.”
La centenarul răpirii Basarabiei, pe 16 mai 1912, istoricul Nicolae Iorga rostea următoarele vorbe:
“Lucrăm către neîntârziata trezire a neamului întreg. Neînţelegerea de sus şi neputinţa inculturii sărăciei de jos vor trebui să înceteze. Nu vom cruţa nicio silinţă pentru ca să ajungem acolo.“
- MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici.
Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.
MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează