Oamenii de jos

14. Astfel conchid:

trăiască oamenii de jos

că nu-s de prisos.

Pe spinarea lor

hoţii îşi fac averi: –

azi ca şi ieri: –

iar pe lătrăii dracului –

să-i dăm la hingheri!

***

15. De pe fundul lacului

o să iasă-n lumină

tot ce-i mai frumos!

Oare?

Va fi cândva,

în România,

şi sărbătoare?

 ***

16. Cercul cade-n derizoriu.

Eu din sfera-mi-de ivoriu

dau cu banul.

O să strângem de prin preajmă

excremente de fantasmă

cu toptanul.

De la anul

cercul redevine fruct.

Labirintu-i apeduct

pentru gândurile-mi trase

de politicul anost

într-un referendum prost:

C.C.R.-ul fiind la post.

***

17. Limba mea-i un avanpost

unde scriu şi-acest poem

parţial nereuşit.

Dar mă tem

şi profer înc-un blestem.

A ajuns prostia mit

iar Corupţia:

Stat de drept.

„Să trăiţi bine!” –

ne ura vreun derbedeu

lacom de moşii babane,

cu relaţii subterane,

Şi-acum „iote”!

Conf. Univ. Dr:  Ion Popescu-Brădiceni, 4 iulie 2015

 MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet