Ignoranţă, câtă viaţă e în tine!
Ceea ce e absurd la cei care cer simplă libertate pentru buna dezvoltare a omului e că îşi închipuie a şti ce este omul; când de fapt omul e ceva care se defineşte neîncetat. — Sunt de partea celui care nu ştie. El are sorţi să capete ceva.
***
Un om tînăr va veni la Şcoală să se lamenteze că nu ştie încă destul. Dar nu simte el toată bucuria de a nu fi citit încă pe Goethe? Ignoranţă, câtă viaţă e în tine!
***
Amestecul acela de cunoscut şi necunoscut, care face literatura (incidentul care 25 revine, personajul pe care-1 regăseşti, noutatea în familiar), care face muzica, peisajul, cunoaşterea. Sensul magic al noutăţii spunea cineva. Nu, sensul mistic: unitate şi alteritate în acelaşi timp. (De aceea caut „prima zi”, întâlnirea cu omul nou care vine la Şcoală, cu omul clasificabil nou: cunoscutul şi necunoscutul sunt atunci în echilibru.) *
*Constantin Noica, JURNAL FILOSOFIC, Editura Humanitas, București 1990, p. 23-24
________________________________________________________________________________________
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet