Rugă de seară
Tu, Doamne,
Ți-ai făcut mereu loc lângă mine.
De câte ori eram tăcere,
Ți-ai făcut loc în lacrima gândului meu.
Ca un ghiocel ivit dintre zăpezi,
mi Te-ai ivit în inimă
și mi-ai spus:
Sunt aici, oricât de departe e cerul Meu. (Monica Buţu)
De citit şi:
noi, ceilalți și el (sau despre lungul drum al pământului în jurul soarelui) – Jurnal scoţian
Eminesciana 2025, Deva (asoca.ro)
INVITAȚIE LA… LITERATURĂ (Ziua Cultural)
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo