Gorjule, Mândrule! Cetățuiul
© Valerian Cruceru
Despre toponimicul „Cetățuiul” știm și astăzi că este în arealul orașului Tismana, județul Gorj, poziționat „față-n față cu Topeștii (…) un platou larg, înalt deschis spre Peştişani (…) într-o parte a lui, la locul unde [dealul] Vezurata soarbe o mulțime de izvoare şi dă în [pârâul] Pârgavul, mergând şi el să plutească într-o singură albie cu Sohodolul, spre Deleţi, [acolo unde] sunt două cioace mari, cuprinzând între ele ieruga jidovilor (…) cioacele sunt două ridicături făcute să ducă apa la moara lor, cum zice poporul”.
Cu mai mult timp în urmă, între ieruga jidovilor și unul dintre izvoarele cu apă rece, oamenii locului au luat inițiativa săpării unui puț. Spre surprinderea tuturor, „săpându-se aci, ca să facă puț, s-a dat de niște olane groase, înșirate, ca o conductă de apă”. Dintr-un alt izvor istoric am aflat că, într-adevăr, era vorba despre mai multe „olane groase de pământ ars (16 bucăți) înșirate, de un conduct de apă”.
Această descoperire a dat și mai mult apă la moară unor legende din alte vremuri care susțineau deja existența în acest areal a unei vechi cetăți de sorginte geto-dacă (!). Cel mai probabil, de aici își are și „numele de cetate, cetăţue, ori cetăţuiu”. De altfel, unii dintre cercetătorii trecutului nostru, însă fără a prezenta vreo sursă istorică peremptorie, au susținut, undeva prin perioada interbelică, că peste aceste locuri ar fi stăpânit un anume voievod Linoiu.
P.S. (cf. dexonline, ierugă = canal făcut de mâna omului și prin care se aduce apa la o moară; jidovi = uriași, oameni de dimensiuni gigantice care au trăit pe teritoriul Olteniei și al Munteniei înaintea oamenilor obișnuiți).
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet