Fie mie după voia lui Dumnezeu

Am meditat adesea despre atitudinea pentru mine exemplară, pentru alții condamnabilă a ciobanului moldovean din poemul Miorița. Ea este încifrată în genialul vers și de-o fi să mor al lui Vasile Alecsandri, care a cores, după moda timpului său, o variantă a vestitei creații folclorice pe care am numit-o într-un eseu critic Evanghelia românească.Nu ne aflăm dinaintea unui capriciu, a unei decizii de moment sau a fricii de a înfrunta realitatea posibilă, ci dinaintea unei concepții de viață, anume că nimic nu i se poate întîmpla omului fără voia lui Dumnezeu; mai bine exprimat de părintele Constantin Galeriu în majoritatea predicilor sale – am scris de nenumărate ori aceasta – e crezul că nimic nu-i întîmplător, totul e proniator.

Cel mai înalt ecou al acestei concepții străvechi de viață pre-creștinească traco-geto-daco-românească este evanghelica acceptare a evreicei Maria, fiica vîrstnicilor Ioachim și Ana, crescută, potrivit tradiției, în deplină evlavie, departe de frămîntările, de gloriile ori de nenorocirile trecătoare dintotdeauna ale lumii căzute, pămîntene.

Asemănarea celor două atitudini mi se pare izbitoare și o subliniez mai apăsat decît în articolele mele anterioare fiindcă Dumnezeu, în marea-I milă, a rînduit poporului român începînd cu finele lui 2024 și primele luni ale lui 2025 ivirea unei variante creștinești de ieșire din impasul politico-economic în care avariția, cecitatea și slugărnicia unor semeni ai noștri – majoritar străini de neam – au adus țara timp de trei decenii.

Așa cum au existat, există și vor mai exista minți sucite interesat ori de-a dreptul cumpărate să interpreteze fie ca legendare, fie ca nebunești, fie ca fleacuri cele două concepții de viață conform cărora au trăit ciobanul ortoman moldovean și fecioara Maria, viitoarea Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, nu mă mir, ci doar deplîng faptul.

Sîntem oameni supuși greșelilor, dar dotați cu liber arbitru menit să acționeze mereu în concordanță cu propria conștiință. Vulnerabilitatea ne este, adesea, speculată ori manipulată de neadormitul potrivnic. Circulă pe bună dreptate o metaforă populară: „noaptea minții“. De aceea, rugăciunea pentru luminarea minții o cred permanent potrivită și depinde doar de stăruința fiecăruia dintre noi ca efectele acestui dar dumnezeiesc pogorît asupră-ne să înceapă a rodi faptic.

Fie ca Sfînta Treime, îndeosebi prin Sfinții Arhangheli și prin Sfinții Închisorilor, să ne ajute să ne aflăm Calea și Adevărul întru Viață!

Strîmbeni, 26 mărțișor 2025

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural. Nihil Sine Deo

De citit și:

Ministrul Educației, Daniel David, face lobby marilor companii de IT și promovează expunerea copiilor la ecrane digitale. Ministrul ignoră miile de dovezi privind problemele de adicție și învățare create de ecrane