Fotograma unui Suzeran….

Scena pare ruptă dintr-o frescă a protocolului balcanic: un fost edil îmbrăcat în albastru european, plecat cu reverență în fața unui domn senior, de origini juridice, care pare că tocmai i-a oferit cheia orașului numit România… sau o lecție despre penitența ce urmează la nivelul poporului.

Domnul din dreapta stă drept, monumental,
costumul îi e croit după Constituție, iar zâmbetul — fin, superior, paternal, perfid. E clar: a văzut multe mandate și a anulat și mai multe.

Cel din stânga, în schimb, pare că cere voie să mai candideze o dată. Sau să aprindă o lumânare pentru spitalele neconstruite.

Mâinile lor redau tensiunea unei amicalități noi și gratificante; o strângere aparent fermă, dar dezechilibrată. Fiecare trage altundeva: unul spre trecutul de beton și dosare, altul spre viitorul de pensii în euro, după o muncă asiduă.

Aceasta nu e o simplă poză. Este o fotogramă, care rimează cu… dramă.

E un simbol: al resemnării protocolare și al eternului „da, să trăiți!” unde politica e o baletare de gesturi coregrafiate și aplauze ale unor sclavi libertini. Fotograful este necunoscut. Restul pare cunoscut și tragic.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator – Nihil Sine Deo – PRESĂ LIBERĂ