Ursula von der Leyen, vaccinarea și fantomele Europei

În mijlocul celei mai mari crize sanitare a secolului XXI, Uniunea Europeană a căutat un lider ferm care să asigure coordonarea și achiziția vaccinurilor pentru peste 400 de milioane de cetățeni. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a devenit căpetenia acestor eforturi — dar și, treptat, simbolul unui scandal ce ridică întrebări grave despre transparență, responsabilitate publică și integritate instituțională.
SMS-uri pierdute, contracte sigilate
Controversa a pornit în jurul schimburilor de mesaje dintre von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. Potrivit New York Times, negocierile pentru cel mai mare contract de achiziție de vaccinuri (1,8 miliarde de doze) au fost purtate direct, într-o manieră informală, prin SMS-uri. Întrebată de presa internațională și de Ombudsmanul european, von der Leyen a refuzat să prezinte aceste mesaje, declarând că „nu mai sunt disponibile”.
Comisia Europeană a fost acuzată de lipsă de transparență, un principiu esențial într-o democrație funcțională, mai ales atunci când este vorba de fonduri publice în valoare de zeci de miliarde de euro. Într-o mișcare fără precedent, Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi, a confirmat în 2022 că investighează achizițiile de vaccinuri — fără a nominaliza direct von der Leyen, dar fără a exclude posibilitatea unei implicări.
Termenul „delapidare” este grav, dar nu imposibil de aplicat în acest context. Dacă se dovedește că deciziile financiare majore au fost luate în afara cadrului instituțional, prin canale personale de comunicare, și fără un control democratic sau auditabil, se poate vorbi despre o formă de gestiune frauduloasă a fondurilor publice — un teren alunecos între incompetență, neglijență gravă și corupție. Mai mult, secretizarea contractelor cu companiile farmaceutice — în special clauzele comerciale și prețurile per doză — ridică suspiciuni de favoritism sau de lobby agresiv, într-un moment în care statele membre aveau nevoie mai mult ca oricând de claritate și echitate.
Efectul asupra democrației europene
Cazul von der Leyen nu este izolat. El trebuie citit într-un context mai larg de criză a încrederii în instituțiile europene, în care cetățenii cer din ce în ce mai insistent acces la informație, responsabilizare reală și echitate în distribuirea resurselor. Atunci când liderii europeni, aleși sau numiți, operează în zone gri — între diplomație informală și decizii bugetare uriașe — democrația suferă. Nu doar simbolic, ci concret: prin pierderea încrederii publice, prin alimentarea euroscepticismului și prin slăbirea mecanismelor de control.
Concluzie: între simbol și responsabilitate
Von der Leyen a devenit, pentru un moment, simbolul eficienței europene în fața pandemiei. Astăzi, însă fantomele reapar, iar Ursula Gertrud (ce hamletian!) este în pericol să devină un simbol al puterii netransparente, al administrației opace și al gestionării politizate a crizelor. Indiferent de concluziile anchetelor în curs, ceea ce rămâne cert este necesitatea unei reforme radicale în transparența decizională a UE, mai ales atunci când este vorba de vieți omenești și miliarde de euro din bani publici.
Autor: Nicolae Florentin Streche