Dr. Doru V. Fometescu şi Prof. Mariana Bendou – Dialog cultural la MansArta Bibliotecii ,,Christian Tell” din Tg-Jiu – MAGAZIN CRITIC

Doru Fometescu: O cunosc pe prof. Mariana Bendou de la o lansare a poetului Vasile Certezeanu. De fapt n-am întâlnit-o atunci, dar scrisese o cronică foarte frumoasă…

Mariana Bendou (zâmbind): Vã mulțumeşte.

D. V. F. : Dânsa este un promotor cultural de mare valoare și face mari servicii culturii gorjene. E o profesoară cu un simț oratoric deosebit. Eu o să mă gânguresc puțin… pentru a scoate la iveală câteva idei pe care le-am simțit pentru dumneavoastră.

M. B. : Vă mulțumesc încã o datã.

D.V. F. : Nici nu am știut că a scris o cronică generoasă despre mine la cartea mea ,, Naiv în colții libertății în duioasele tăceri” apărută acum 10-15 ani. E o relație între libertate și credință, iar dumneavoastrã ați adus-o în discuție pentru că aveți și știința aceasta de-a democratiza literatura, sunteți stăpână pe mijloacele moderne ale internetului. Ca și dialogurile culturale între limbi diferite, între limba noastră și cea algerianã.

M. B. : Nu e chiar limba algerianã, este o limbã a minoritãţii cabile din Algeria şi se numește tamazight.

D.V. F.: Ați scris astfel prima carte în anul 2010 cu titlul ,,Amour Amazigh / Dragoste de om liber…”, încât tema libertății vã era familiară.

M.B. : Da, dar m-a şi șocat titlul cărții dumneavoastrã, ,,Naiv în colţii libertãţii”.

D. V. F : Eu am scris această carte ,,Naiv în colţii libertãţii” cu gândul la libertate și credință, văzând în libertate valoarea ca act secund față de credință care domină față de dragoste.

M.B. : Zice la un moment dat și Cel de Sus că ,,Fiule, credința ta te-a eliberat”.

D. V. F: Te-a vindecat, dar fără a menționa că ,,Eu te-am vindecat”. Iată modestia lui Iisus Hristos! Dar sã revenim la profesorul Mariana Bendou, o personalitate plurivalentă: traducătoare, critic literar, artist plastic, promotor cultural…

M.B. : Am făcut foarte multe lucruri. Mai ales am promovat tinerii, în mod special și astãzi mă onorează prin prezența sa un tânăr poet (arată în partea stângă a sălii). A venit la noi aici și vreau să-l ajut şi pe el, dar și pe prietenii lui.

D. V. F. : Vreau să spun că ați câștigat câteva războaie nevăzute. Spre exemplu, războiul cu internetul în care dumneavoastră sunteți o prezenţă foarte participativă; având trăiri în afara acestui spațiu virtual închis dă de gândit. Iată că poetul Adrian Alui Gheorghe (scriitor, membru USR), moldoveanul acela din Piatra Neamț, care a fost premiat la Serile de la Brãdiceni spune ,,că nu mai așteptați voi barbarii, barbarii au venit, sunt aceia care mistifică adevărul, care convertesc minciuna”.

M. B.: Dacă îmi permiteți, o paranteză, să nu vă uitați ideea, abilitățile de internet, ele sunt într-adevăr cele care ne permit foarte, foarte multe ieșiri și este un serviciu deosebit pe care îl are umanitatea în zilele noastre. În anul 2005 sau 2006, nu mai ştiu exact, am fost desemnată de către Organizația Internațională a Francofoniei ,,singurul profesor din Europa de Est care folosește tehnologiile moderne în studiul limbii franceze și care lucrează intensiv în limba franceză”. Am fost publicată astfel în manualul aniversar Clé International (la 40 de ani de francofonie mondială) care a fost editat în 6000 de exemplare şi distribuit la toate ambasadele francofone ale lumii. Iată că dumnealor au apreciat eforturile pe care le fãceam pentru tehnologizarea studiului limbii franceze într-o perioadă de pionierat. Vă mulțumesc.

D.V. F. : Da, ați fi un bun om de televiziune…

M.B. : Oooo, am făcut și televiziune, am făcut şi jurnalism! Aveţi mare dreptate.

D.V.F. : Aveți o exprimare ușoară și practicați o poezie eseistică. Sunteți și o cercetătoare lingvistică în sensul comparării limbilor. Lumea evoluează în general prin limbaj și limbajul ascende spre spiritual. Când libertatea nu este și spirituală…. își pierde esența.

M.B. : În ceea ce privește limba cabililor/cabirilor (tamazight), berberi africani, am găsit asemănări cu româna prin pronunţia lui ,,h” și ,,î” care cred cã nu se mai întâlnesc în alte limbi.

D. V. F.: Cât privește limbile lumii, eu am o teorie. Iată limbile extrem-oriental sunt cu vocale pe i, o, a , așa cum sunt japonezii și coreenii. Noi la interferența Orientului, care înseamnă și suflet și apus (nu sunt sigur!), suntem cu gânguritul matern. Ne deosebim de ungurii care cu ,,i” au emigrat și după aceea a venit această națiune anglo-saxonă cu consoane mai greu de pronunțat și care domină lumea și germanii care vor sã fie interesanţi, dar noi rãmânem cu gânguritul matern; cum zice și Mircea Eliade, ,,prin această inflexiune avem un mare cuvânt de spus”.

M.B.: Româna este o limbã nu doar limpede ca o apã curgãtoare; ea curge, e înrâuritã…

D.V.F.: Limbajul matern a ,,u”- ului care ne este specifică. Așa, să revenim… Ați făcut o critică interesantă.

M.B. : Nu am un limbaj ….dar știu ceea ce simt și înțeleg…

D.V. F.: Aveți fraze scurte și un mesaj direct, cu limpezime de limbaj. Ce mai pot spune, că luptați cu puterile acelea nevăzute ale internetului și îmblânziți, temperați o lume care ar putea să îngroape valorile. Dumneavoastră împăcați generațiile, generația tânără și bătrânii.

MB: Trebuie să le dăm o șansă tinerilor pentru că și noi învățăm de la ei și chiar foarte multe lucruri.

D.V. F.: Am văzut că lucrați și cu Liceul din Mătăsari…

M.B. : Da, am participat la nişte activitãţi şi am şi publicat în revista lor, ,,Aurul Negru”. Vă mulțumesc foarte mult. V-aţi informat serios!

D.V. F.: Aveți conceptul de ,,EXPRESIE a IDEII”, care, din câte am înțeles, nu vă aparține, spuneți că este al unei doamne…

M.B. : Proiectul îmi aparţine, dar nu îi gãsisem un nume. Este vorba de cântăreața de muzică populară bănățeană Lia Lungu stabilitã în Statele Unite ale Americii. Dumneaei a sugerat acest nume. Eu l-am transformat într-un brand.

D.V.F.: Normal, pentru că totul este sintagmă, cuvânt și idee. Limbajul sugerează gândirea, este peste gândire, este un paradox.

M.B.: Şi ,,trebuia să poarte un nume”…

D.V.F.: V-am dedicat câteva gânduri: ,,Coborârea unui faraon este visul oricărui poet/Se impune un canon/a renunța la grade/ Cum să îndreptăm o lume/care dă prea mult din față/ poate prin nori și lume?/Prin viu grai și prinoase/ Este un paradox, firește/ imaginea naște fapte/ iar cultura se hrănește/ prin idei răscoapte” . Sunteți foarte activă în mediul cultural gorjean, aș putea spune că dați în clocot.

M.B. : Asta simt și asta fac…

D.V. F.: Ați venit din Onești și ați reușit să animați un climat literar oarecum stagnat; poate că toți trebuie să fie autentici, în sensul să fie pe cont propriu.

M.B.: Ar trebui să colaborăm cu toţii pe toate planurile, spre binele tuturor. Vă mulțumesc pentru prezență și dialog.

A consemnat Vasile Ruşeţi

Alte recomandări:

Poți fi misionar în propria familie?

Când divorțezi, de tine divorțezi (Pr. Constantin Sturzu)