Cultura, o povară bugetară pentru guvernul Bolojan

Decizia ministrului UDMR al Culturii, Demeter Andraș, de a închide muzeele, bibliotecile și teatrele în weekend, sub pretextul măsurilor de austeritate, este nu doar regretabilă, ci și profund rușinoasă. Weekendul este, pentru majoritatea cetățenilor, singura perioadă când pot vizita aceste instituții. În loc să încurajeze accesul la cultură, guvernul condus de Ilie Bolojan își bate joc de ea, tratând-o ca pe o povară bugetară, nu ca pe o investiție în educația și identitatea națională.

Această măsură seamănă mai mult a dispreț față de cultură decât a reformă financiară. Când guvernele din alte țări europene extind programul muzeelor și teatrelor în weekend, România închide porțile. În loc să caute soluții de eficientizare, ministrul Culturii a ales cea mai simplă și comodă variantă – închiderea. Nu există o analiză clară, nu s-au căutat parteneriate public-private, nu s-au făcut consultări reale cu specialiștii din domeniu.

În plus, faptul că tocmai Demeter Andraș, un personaj controversat, ajunge să decidă ce rămâne și ce dispare din peisajul cultural românesc, amplifică indignarea publică. Să reamintim că ministrul UDMR al Culturii este faimos fiindcă a călcat în picioare și a dat foc steagului României, în anii ’90, la Târgu Mureș. Un astfel de trecut ridică semne de întrebare legitime despre intențiile și sensibilitatea culturală a actualului ministru.

Închiderea instituțiilor de cultură în weekend este un atac direct asupra accesului la educație informală, mai ales pentru tineri și familii. Și mai grav este că această decizie nu pare să fi stârnit indignarea necesară în rândul intelectualilor publici sau al societății civile, care ar trebui să fie în prima linie a apărării culturii.

În timp ce în România se discută închiderea muzeelor, bibliotecilor și teatrelor în weekend, când publicul larg are cel mai mult timp liber, în alte țări europene, precum Franța, Germania sau Italia, programul acestor instituții este extins tocmai în zilele de sâmbătă și duminică. Scopul este clar: să crească accesul publicului la cultură, să încurajeze turismul intern și internațional, și să întărească rolul educativ al istoriei. Decizia de la București pare, în acest context, nu doar absurdă, ci profund contrară interesului public.

În loc să se taie din pensiile speciale sau din sinecurile din companiile de stat, se taie din cultură. Cultura nu votează, dar formează conștiința critică a unui popor. Dacă acest pas va fi acceptat, urmează ce? Închiderea bibliotecilor școlare? Desființarea revistelor culturale? Austeritatea culturală este, de fapt, o formă mascată de regres național.

România nu-și mai permite lideri care confundă bugetul culturii cu o cheltuială nefolositoare. Dacă domnul ministru nu are respect pentru rolul vital al culturii într-o democrație, poate ar fi mai bine să lase locul altcuiva. Cultura nu este un moft, ci fundamentul pe care se clădește viitorul unei națiuni.

Recomandare: