MI-E MILĂ, MAMĂ ROMÂNIE..
de Preot Sorin Croitoru
Mă-ntreb ce se întâmplă, oare,
În inima ce-mi bate-n piept,
De ce suspină și mă doare,
Atunci când gândul mi-l îndrept
***
Spre Țara mea, ce-l prăznuiește
Întâi pe-Apostolul Andrei
Și-a doua zi sărbătorește
Un veac de la Unirea ei?..
***
De ce această nostalgie,
În locul caldei bucurii?..
De milă, Mamă Românie:
Ce-ai fost și ce-ai ajuns să fii..
***
Copiii ți-au plecat de-acasă
Și-i vezi din ce în ce mai rar,
Își fac prin țări străine casă,
Departe de al tău hotar..
***
Acei ce locuiesc în tine
Sunt dezbinați și răzvrătiți,
Își pierd valorile creștine
Ce i-au ținut mereu uniți..
***
Îi văd manifestând prin piețe
Cu strigăte de „Sus” și „Jos”
Și nu e cine să-i învețe
Ce-nseamnă traiul sănătos..
***
Strămoșii își trăgeau tăria
Și seva lor din Dumnezeu,
Dar astăzi, Mamă România,
Nu Îl mai vor și-atunci e greu..
***
S-a dus economia țării
Și toate s-au făcut bucăți.
Suntem în culmea disperării,
Încovoiați de greutăți..
***
Încet, încet se vinde glia,
Nici pâine n-o să mai vedem,
Așa că, Mamă România,
Mă uit la tine și mă tem
***
Că ce-au făcut înaintașii
Prin munca și sudoarea lor,
Ce-au apărat, luptând, ostașii,
Murind sub sfântul tricolor,
***
Vom pierde-n epoca ce vine
Cu alte ideologii,
Lipsită de valori creștine
Ce ne-au ținut atât de vii..
***
Mă bucur pentru tine, Mamă,
Gândindu-mă la Centenar,
Dar parcă-n suflet mi-este teamă
Să nu mă bucur în zadar..
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet