Măriuca Cocora: Despre gestionarea schimbării și adaptarea copiilor la medii și situații noi
Măriuca Cocora este cadru didactic pentru învățământul preșcolar și primar, cu peste 15 ani de experiență în predarea la clasă atât în mediul privat, cât și în cel de stat. De-a lungul carierei, a demonstrat o abordare modernă a procesului educațional, punând accent pe stimularea creativității și dezvoltarea armonioasă a copiilor. Experiența sa profesională include organizarea de evenimente educaționale și ateliere tematice pentru elevi, precum și implicarea în procese de recrutare și management, coordonarea activităților educaționale și a echipelor didactice pentru programe de afterschool.
Schimbarea face parte din viața fiecărui copil, iar modul în care acesta reușește să o gestioneze influențează profund dezvoltarea sa emoțională și socială. Fie că este vorba de trecerea la o altă grupă de grădiniță, schimbarea unui program sau apariția unor situații neașteptate, copiii se pot simți copleșiți sau nesiguri. Adaptarea nu înseamnă doar acceptarea noilor circumstanțe, ci și dezvoltarea unor strategii prin care copilul învață să se simtă în siguranță, să își exprime emoțiile și să transforme provocările în oportunități de învățare și creștere.
Pregătirea copilului înainte de apariția unei schimbări reduce anxietatea și îi oferă sentimentul de control. De exemplu, explicarea în detaliu a unei vizite la medic, a unui joc nou sau a unei activități diferite îl ajută să anticipeze situația și să se simtă pregătit. Când copilul înțelege pașii și motivele schimbării, aceasta devine mai puțin amenințătoare și mai ușor de acceptat.
Rutinele familiare reprezintă un ancoraj stabil. Menținerea unor momente constante, precum timpul de masă, somnul sau povestea de seară, chiar și în contextul unor schimbări, îi oferă copilului securitate și un punct de reper emoțional, ajutându-l să facă tranziția mai ușor și fără stres inutil.
Adultul poate folosi povestiri sau exemple concrete pentru a pregăti copilul. De exemplu, povestirea unei experiențe similare prin care a trecut alt copil sau chiar adultul îl ajută să înțeleagă că schimbarea poate fi gestionată și că emoțiile resimțite sunt normale și acceptabile.
Încurajarea exprimării emoțiilor joacă un rol important. Copilul trebuie să știe că poate să vorbească despre frică, tristețe sau confuzie, iar adultul trebuie să valideze aceste sentimente și să ofere sprijin. Astfel, copilul învață că emoțiile nu sunt obstacole, ci instrumente pentru înțelegerea și adaptarea la schimbare. Dezvoltarea flexibilității emoționale
Gestionarea emoțiilor în fața schimbării contribuie la dezvoltarea flexibilității emoționale. Atunci când copilul este confruntat cu situații noi, este important să învețe să recunoască emoțiile, să le numească și să le gestioneze prin respirație, joc sau discuții cu adultul de încredere. Aceasta îl ajută să nu se simtă copleșit și să fie capabil să reacționeze constructiv.
Exersarea flexibilității prin activități variate îl pregătește pentru situații imprevizibile. Schimbarea regulilor unui joc, alternarea partenerilor de grup sau introducerea unor sarcini noi stimulează adaptarea și îi arată copilului că poate să găsească soluții și să se bucure de experiențe chiar dacă acestea diferă de așteptările inițiale.
Sprijinul social este un factor cheie. Copiii care învață să ceară ajutor, să colaboreze cu colegii și să accepte opiniile altora își dezvoltă capacitatea de a gestiona schimbarea împreună cu ceilalți, reducând stresul și anxietatea și consolidând relațiile sociale.
Reflecția după experiențe noi ajută copilul să înțeleagă cum a gestionat schimbarea. Discuțiile despre ce a mers bine, ce a fost dificil și ce poate încerca altă dată transformă experiențele neașteptate în lecții de viață și în oportunități de dezvoltare emoțională și cognitivă.
Adaptarea la medii și situații noi
Explorarea mediilor noi dezvoltă curiozitatea și încrederea în sine. Copilul care învață să descopere un parc necunoscut, o clasă nouă sau o activitate diferită își dezvoltă abilitatea de a se adapta, de a observa și de a interacționa în mod constructiv cu mediul înconjurător. Aceasta contribuie la autonomia și independența sa.Participarea activă în grupuri sau proiecte noi oferă ocazia de a exersa abilități sociale și adaptative. Copilul învață să colaboreze, să negocieze și să accepte opinii diferite, dezvoltând empatie și încredere în capacitatea sa de a face față provocărilor colective.
Învățarea prin experiențe directe este esențială. Copilul care este implicat în activități practice, cum ar fi jocuri cu reguli schimbătoare, explorarea mediului sau mici proiecte creative, își dezvoltă abilitățile de planificare, soluționare a problemelor și adaptare la circumstanțe noi.
Rezultatul unei adaptări reușite se reflectă în încrederea și reziliența copilului. Un copil care reușește să facă față schimbărilor devine mai curajos, mai flexibil și mai capabil să transforme provocările viitoare în experiențe pozitive, învățând că schimbarea nu este un obstacol, ci o oportunitate de creștere și dezvoltare personală.
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!
