Marinela Strîmbulescu: Mercosur și România. Ce înseamnă acordul provizoriu și de ce trebuie discutat
Marinela Strîmbulescu, expert în accesarea fondurilor europene, cu o experiență solidă în dezvoltarea proiectelor de investiții și sprijinirea mediului antreprenorial din România, ne prezintă astăzi ce înseamnă acordul provizoriu Mercosur – România și de ce trebuie discutat acest subiect. Aceasta promovează activ inițiativele care consolidează economia locală, competitivitatea întreprinderilor și dezvoltarea durabilă a comunităților. Este un susținător constant al producătorilor locali și al fermierilor români, implicându-se în dialogul public privind politicile europene, protejarea lanțurilor agroalimentare și utilizarea inteligentă a fondurilor pentru creșterea valorii adăugate în agricultură și industrie alimentară.
Dezbaterea românească despre acordul UE–Mercosur se concentrează adesea pe clișee: „oportunitate pentru exporturi” versus „dezastru pentru fermieri”. Însă aproape nimeni nu vorbește despre mecanismul cheie care poate pune în mișcare efectele comerciale ale acordului înainte ca România să se pronunțe: Interim Trade Agreement (iTA) – acordul comercial interimar.
iTA nu este un detaliu tehnic. Este instrumentul prin care Uniunea Europeană poate aplica rapid partea comercială a Mercosur, folosind competența exclusivă a UE, fără ratificarea parlamentelor naționale. Practic, efectele economice pot apărea înainte ca procesul politic complet să fie finalizat, iar România nu are mecanisme proprii care să le gestioneze imediat.
Un precedent clar este CETA (UE–Canada): aplicarea provizorie a început în 2017, iar efectele economice au fost reale și de durată, chiar dacă ratificarea integrală de către toate statele membre nu a fost finalizată. Provizoriul a devenit, practic, realitate.
În România, însă, iTA este aproape absent din discursul public. Guvernul vorbește despre ratificare și oportunități industriale, opoziția vorbește despre riscuri pentru fermieri, iar publicul nu primește explicații despre cum funcționează mecanismul provizoriu și ce efecte poate avea asupra agriculturii și pieței interne.
Recent, Parlamentul European a cerut Curții de Justiție a UE să clarifice compatibilitatea acordului cu tratatele europene, un semnal juridic serios. Cu toate acestea, Comisia Europeană poate aplica partea comercială a acordului prin iTA chiar și înainte de clarificare, inclusiv cu capitole sensibile pentru agricultură.
Aceasta este problema reală: nu dacă Mercosur este „bun” sau „rău”, ci cine suportă costurile înainte ca acordul complet să fie ratificat și implementat cu garanții. Industria poate ajusta rapid producția și exporturile. Agricultura românească, însă, este vulnerabilă: majoritatea fermierilor vând materie primă, nu produse procesate, iar orice șoc de piață afectează prețuri, venituri și comunități rurale întregi.
O poziție responsabilă pentru România ar fi:
• Excluderea agriculturii din iTA și din orice aplicare provizorie, până la clarificarea juridică și funcționarea reală a mecanismelor de control.
• Adoptarea unor garanții verificabile pentru producătorii locali și lanțurile de procesare.
• Comunicarea transparentă a efectelor potențiale și consultarea publică reală.Mercosur nu va intra în România printr-un vot spectaculos. Dacă nu se discută despre iTA, va intra prin procedură, cu efecte economice concrete și greu reversibile.
Pentru România, responsabilitatea nu este să respingă acordul în totalitate, ci să gestioneze riscurile: să știe ce intră pe piață, când și în ce condiții, și să protejeze sectoarele vulnerabile înainte de aplicarea efectivă.
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural. Contează pe ȘTIRI ce contează!
