De ce credeți în Dumnezeu, domnule Mihai Floarea?

Am fost abordat recent de un fost elev Bogdan: „De ce credeți în Dumnezeu, domnule Mihai Floarea?“ I-am răspuns următoarele și m-am gîndit că textul poate servi colegilor mei din învățămînt:

Ți-aș putea răspunde, dragă Bogdan, cu vorbele unui savant francez: „Dacă cred în Dumnezeu nu pierd nimic, dar dacă nu cred pierd totul“. Prefer un răspuns didactic: e imposibil să mă fi născut neavînd un tată și o mamă. La fel, e imposibil să existe Universul cu toată formidabila sa armonie și bună rînduială fără un Creator. A nu-L recunoaște constituie ea însăși opțiunea doveditoare a libertății de gîndire implicită prin liberul arbitru caracteristică dintre toate făpturile numai omului. Creația vorbește însă clar că are origine, că e infinit variabilă, că nu s-a autocreat, ci are la bază voința Cuiva. Dumnezeu n-are nevoie de credința noastră, nu-I facem o favoare crezînd în El, însă noi ne definim ca oameni întregi crezînd în El. Negîndu-L refacem experiența dramatică sfîrșind cu siguranță tragic a lui Lucifer, menită eșecului existențial. Ateii își neagă în mod curios și neinteligent statutul de ființe raționale, adică dotate cu judecată, neținînd cont de realitate; ei își neagă propriile origini și destinul, cu o expresie neaoșă: își taie craca de sub picioare! E absurd a nega pe Cineva sau pe ceva, deși Acel Cineva sau ceva există independent de opinia negatorului. A-theos înseamnă împotriva lui Dumnezeu. Culmea: nici Lucifer, nici potrivnicul cu toată puzderia lui de tovarăși, care fac clipă de clipă, oră de oră, zi de zi tot ce sînt în stare împotrivindu-se lui Dumnezeu, adică trăind cu scopul de a se răzvrăti iar și iar tocmai contra Celui Care i-a creat nu-I neagă existența, căci altminteri și-ar pierde obiectul negării! Privind atent natura, atît cît ne-o permit limitele fiziologice, Dumnezeu Se manifestă prin toate: verdele ierbii, coloritul florilor, perindarea anotimpurilor, succesiunea evenimentelor vieții, infinitatea formelor de viață, descoperirile științifice (fii o dată în plus atent la acest termen uzual: oamenii de știință DESCOPERĂ ceea ce ințial e ACOPERIT / ASCUNS; aceasta înseamnă că toate invențiile atribuite de-a lungul timpurilor unor genii preexistau într-un tezaur al Creatorului la care au avut acces prin voia Sfîntului Duh „descoperitorii” pentru a le pune la dispoziția semenilor!) – toate afirmă în limbajul propriu: Dumnezeu există! Slavă Creatorului nostru și a toate văzutelor și nevăzutelor! 

București, 27 gerar 2026.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural-religios. NIHIL SINE DEO