HOINĂRIND PRIN „UNIVERSUL COPILĂRIEI”
Rodica Ioniță Grosu – rapsod popular, poetă și interpretă de muzică populară, membră a Ligii Scriitorilor din România, născută în satul și comuna Țibănești, sat legendar cu două personalități cum ar fi: Petru P. Carp, Prim-ministru în Partidul Conservator și Petru P. Brânzei, fost Director al Spitalului de Alienați Socola-Iaşi.
Artista Rodica Ioniță Grosu domiciliată în Vânători-Popricani – Iași. Absolventă a Școlii Populare de Artă „Titel Popovici”, specialitatea Canto, este solistă a Ansamblului „Busuioc Moldovenesc”, al Sindicatului Liber-S.T.C.P. Iași.
– În anul 1992 a urmat cursuri de medicină la firma „UNITA” din Chișinău şi de stenodactilografie la Casa Sindicatelor Iași.
-În anul 2008 a debutat cu volumul de poezii „Flori de alean şi dor”.
-În anul 2013 lansează primul compact disc (C.D.) cu 20 de melodii folclorice, înregistrat la UICMR (Uniunea Interpreților Compozitorilor Muzicologilor din România).
-În anul 2017 lansează volumul de versuri „Poezii pentru copii”.
-2017,presedinta Asoctiatia Culturala,,DOR DE-ACASA’’.
-În anul 2018 lansează a treia carte, proză – „Gândurile unui suflet pacătos”,
-2020, apartitii in Revista și antologia Albanezul-Baki Ymeri,
-Antologia „Vis cu Nichita”- director și ambasador ONU, GENEVA- George Călin.
-2021,,Calea gândului’’-prefața-George Călin- EDIT- PrincIpes!
-2021 ,,IUBIRI DE REZETVA’’-Prefața Ion Holban- Edit.24 ore.
Aparții în Antologia Ligii scriitorilor, Filiala Nord-Est.
În curs de apariție:
1. ,,O moldoveanca în Țara Soarelui Răsare’’,
2. Nuvela ,,Acidor’volumul II al romanului ,,Gândurile unui suflet păcătos’’ ,
3. Volumul de poezii ,,Universul copilariei’’.
A participat la numeroase festivaluri și concursuri folclorice, ca interpretă, dar și ca membră în juriu (la diferite festivaluri), fiind aureolată cu distincții dintre cele mai valoroase (ca textier si cantautor).
1
Dumnezeu
Stăpân și atotputernic,
De păcate-i iertător,
Cunoscând omul, se-arată
Bun, milostiv, îndurător.
El a făcut toate câte sânt
Și în cer și pe pământ,
În toate ne-ajută mereu
Atât de bun e Dumnezeu.
Lui trebuie să ne-nchinăm.
Nimic fără de vrerea Lui
Nu izbutim să închegăm,
De-aceea trebuie să-L slăvim
Acum și-n veacul veacului!
2
Maica Domnului
Cine ajută omului
În viață la tot lucrul lui?
Cine se roagă zi și noapte
Pentru iertare de păcate?
La Fiul său, Iisus, mereu,
Să ne ajute când e greu.
Cu acoperământu-I sfânt
Ne ocrotește pe pământ.
Cu sfinții din calendar
Se roagă și ne dă în dar
Sfânta pace pe pământ,
Iar noi o slăvim oricând.
Maică sfântă, să ne ierți
Noi greșim, Tu nu ne cerți
Cu bunătatea Ta ne-ajuţi
Ca să fim toți mântuiți.
3
Îngerul
De la botez primim doi îngeri,
Unul e bun, celălalt rău.
De cum îi folosim în viață
Ne este bine, ori ni-i rău.
Cel bun te învață de toate
De-l urmezi drept, e greu, dar bine
Că îngerașul are grijă
Să fie-alăturea de tine.
Cel rău te-ndeamnă la gâlceavă,
Căci nu-și dorește mântuirea.
Nu vrea ca să trăiești în slavă,
Te face să te pierzi cu firea.
Un singur drum avem în viață
Deci, copile, ia bine-aminte,
Stai puțintel și socotește
Câte povețe îți dă mama
Ascult-o și te mântuiește.
Să nu-L iubești pe Dumnezeu,
Nimic nu poate fi mai rău
Să n-asculți îngerașul tău,
Te pierzi într-un abis, în hău.
4
Salcâmul
Ce parfum dumnezeiesc!
Ca dinspre un sfânt altar
Ne îmbată astăzi floarea
Copacului plin de har.
Cu al său miros puternic
Ziua ne-nfrumusețează,
Iar coroana-i strălucită
Viața ne înviorează.
Când pe deal coboară seara,
De-ajungi sub salcâm să stai,
N-ai să știi de ești acasă,
Ori te afli chiar în rai.
5
Vrăbiuţa
Pe pervazul de la geam,
Văd o biată vrăbiuţă.
Zgribulită, speriată,
Cât pe ce să o înhaţe
Ghiduşa mea pisicuţă.
Am deschis încet fereastra,
Să-i pun ceva de-ale gurii.
Cip, cirip! vorbea cu mine,
Ciugulind din mână pâine.
Dar, o clipă, a dispărut.
Tare rău mi-a mai părut.
Oare ce i-oi fi făcut?
Dar nu s-a dus prea departe,
S-a-ntors cu vreo cinci surate.
Fericite ciuguleau
Firimiturile de pâine,
Bucuroase ţopăiau
Şi veneau toate la mine.
Îmi şopteşte mama-ncet:
„Au familie, ca şi tine!”
De nu poţi face mai mult,
Copile, să le dai pâine!
6
Curcanul
„Câte mărgele la gât
Are-acest curcan fălos?ˮ
Zise un gâscan cu grabă,
Cam cu ciudă și gelos.
„Glu-glu-glu, ți-am citit gândul”,
Zise curcanu-nfoiat.
Și tu ești frumos și mândru
N-ai de ce fi supărat.
Mă înfoi, c-așa mi-e felul,
S-o pețesc pe coana curcă.
Iar mărgelele roșesc,
Ca să par mai plin de farmec
Pentru neamul păsăresc.
Dacă unii mă acuză
De dispreț și îngâmfare,
Treaba lor. Eu știu doar una…
Pentru toți cei ce au viață
Este loc în lumea mare.
7
Porcul
Nu ştiu de ce vor stăpânii
Să îmi facă baie-n cadă,
Când eu mă simt cel mai bine
În băltoaca din ogradă.
Mă-ngrijesc, mă cresc, mă-ngrașă,
Dar știu eu ce-a pătimit
Un frate cu mult mai mare
Când eram eu pricăjit.
Eu sunt un purcel cuminte,
Nu râm și sunt curățel.
Iar Gheorghiță mă alintă
Când mă joc puțin cu el.
Merg după el prin ogradă,
Prin grădină, peste tot,
Îmi pune și capu-n poală,
Și mă mângâie pe bot.
Mă scarpină pe burtică
Și-mi vorbește foarte blând,
Dar iubirea omenească
O cunosc, chiar de n-o spun,
Nu durează mult, știu bine,
Ține până la Crăciun…
8
Ceasul
Tic-tac-tic, tic-tac-tic,
Măsor timpul câte-un pic.
În secunde și minute,
Ore, zile petrecute.
Doi ori douăsprezece ore
Ziua, noaptea, împreună
Șterg ziua din calendar
Șapte zile-n săptămână.
Patru săptămâni în lună
Și cincizeci și două-n an
Cum se duce fără știre
Încă un an năzdrăvan!
Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook